Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 256 din 20 iulie 2005, au fost condamnați inculpații:
- M.D.R., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și )c teza I alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total 12 ani închisoare.
S-a dispus menținerea liberării condiționate în privința restului neexecutat de 374 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 334/2001 al Judecătoriei Constanța.
- C.F.I., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) teza I, alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total 12 ani închisoare.
- P.C.G., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) teza 1, alin. (21) lit. a) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total 12 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 99/2002 a Judecătoriei Deta, urmând ca aceasta să fie executată pe lângă pedeapsa dispusă în prezenta cauză.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților P.C.G. și C.F.I., iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 23 august 2004 pentru inculpatul C.F.I. și de la 24 august 2004 pentru inculpatul P.C.G.
În baza art. 14 C. proc. pen., art. 998 și 1003 C. civ., inculpații au fost obligați să plătească în solidar părții civile A.A.H. suma de 400 dolari S.U.A. sau echivalentul în lei la data executării sentinței.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 320 dolari S.U.A. sau a echivalentului în lei la data executării sentinței.
În baza art. 191 C. proc. pen., inculpații M.D.R. și P.C.G. au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat în sumă de câte 500 lei, iar inculpatul C.F.I. la 450 lei.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Arad a sumei de 120 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
Cetățenii somalezi A.A.H., A.A.A. și S.L.A. au pătruns ilegal în România, fiind cazați la Centrul pentru refugiați București.
Inculpații M.D.R., C.F.I. și P.C.G. au hotărât să își procure mijloacele de existență promițând cetățenilor străini refugiați în România că îi vor ajuta să treacă fraudulos frontiera, urmând ca pe traseu să îi deposedeze de bani.
Pe data de 6 august 2003, inculpații au condus părțile vătămate până în apropierea localității C.C., unde au intrat într-un lan de porumb.
Cei trei cetățeni somalezi au fost atacați de inculpați, partea vătămată S.L.A. reușind să fugă.
În urma agresiunii fizice exercitate asupra lor, partea vătămată A.A.H. a suferit leziuni traumatice care au necesitat 6-8 zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată A.A.A. 15 zile de îngrijiri medicale.
Inculpații au sustras de la cele două părți vătămate suma totală de 1360 dolari S.U.A.
Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de constatare, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor S.D., D.I., S.M., V.V.T., O.I.H., F.I., S.L.A., procese-verbale de recunoaștere din grup și de pe planșe fotografice, acte medico-legale, declarațiile inculpaților.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 377/ A din 10 noiembrie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaților M.D.R., C.F.I., P.C.G.
S-a dedus prevenția la zi pentru inculpații P.C.G. și C.F.I., măsura arestării preventive fiind menținută.
S-a constatat că inculpatul M.D.R. este arestat în altă cauză.
Inculpații au fost obligați la câte 150.000 lei cheltuieli judiciare statului, onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului C.F.I. în sumă de 100 lei fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Instanța de control judiciar a constatat că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor, iar pedepsele ce le-au fost aplicate au fost temeinic stabilite.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs în termen legal inculpații C.F.I., M.D.R. și P.C.G.
Inculpatul C.F.I. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și, în principal, achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Inculpații M.D.R. și P.C.G. au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
În ultimul cuvânt, inculpatul P.C.G. a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina sa, arătând că el nu a lovit victimele.
Temeiurile juridice ale recursurilor sunt dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 18, 171, 14 C. proc. pen.
Examinând recursurile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt fondate.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, dând faptelor săvârșite de aceștia încadrarea juridică legală și temeinică.
Participarea inculpatului C.F.I. la săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie a fost stabilită fără dubiu, el fiind indicat ca unul din autori de către cetățenii somalezi A.A.H. și S.L.A.
De asemenea, martorul S.D. i-a identificat, cu ocazia recunoașterii din grup, pe inculpații C.F.I. și P.C.G. ca fiind cei pe care i-a transportat cu taxiul în noaptea de 6/7 august 2003, la Chișineu Criș.
Inculpații M.D.R. și P.C.G. au arătat că au săvârșit fapta împreună cu inculpatul C.F.I., motivând revenirile la aceste declarații prin influențele care s-au exercitat asupra lor pentru a-și modifica depozițiile.
Instanța de fond a verificat și alibiul invocat de inculpatul C.F.I. și a constatat că acesta nu îl exclude de la participarea la săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie.
Pentru aceste considerente, critica formulată de inculpatul C.F.I. cu privire la greșita sa condamnare se dovedește a fi nefondată și urmează a fi respinsă.
Neîntemeiată se dovedește a fi și critica formulată de inculpatul P.C.G. privind schimbarea încadrării juridice, întrucât toate probele administrate în cauză dovedesc că părțile vătămate, ca urmare a acțiunii organizate și desfășurate în comun de cei trei inculpați, au suferit leziuni traumatice ca urmare a violențelor exercitate asupra lor pentru a fi deposedați de bani.
În aceste condiții, încadrarea juridică dată faptelor săvârșite ca fiind infracțiuni de tâlhărie este justă și în deplină concordanță cu situația de fapt stabilită și probele administrate.
Cât privește modul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, Curtea constată că acesta corespunde criteriilor generale stabilite de art. 72 C. pen.
Inculpații au săvârșit două infracțiuni de tâlhărie concepute și realizate într-un mod care dovedește un real pericol social al faptei și făptuitorilor. Aceștia sunt persoane care au mai înfrânt dispozițiile legii penale, dovedind perseverență în activitatea infracțională, au avut o atitudine nesinceră sau oscilantă pe parcursul procesului penal.
Pedepsele ce le-au fost aplicate se dovedesc necesare, prin cuantum și modalitate de executare, resocializării și reeducării inculpaților în spiritul respectării valorilor sociale încălcate.
Pentru aceste motive, recursurile inculpaților urmează a fi respinse ca nefondate.
Timpul arestului preventiv se va deduce din durata pedepselor aplicate de la 23 august 2004 la zi, pentru inculpatul C.F.I. și de la 24 august 2004 la zi, pentru inculpatul P.C.G.
Curtea constată că inculpatul M.D.R. este arestat în altă cauză.
Recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorului desemnat din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.F.I., M.D.R. și P.C.G. împotriva deciziei penale nr. 377/ A din 10 noiembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.F.I., durata arestării preventive de la 23 august 2004 la 15 februarie 2006, iar din pedeapsa aplicată inculpatului P.C.G. de la 24 august 2004 la 15 februarie 2006.
Constată că inculpatul M.D. este arestat în altă cauză.
Obligă recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 220 lei, din care onorariile apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 100 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2006.