Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin decizia nr. nr. 57/ Ap din 4 mai 2006 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respins apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 895/ C din 9 noiembrie 2005 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale pronunțate la 15 decembrie 2005 în dosarul nr. 1337/2005 al Tribunalului Brașov. Prin aceeași decizie apelanta a fost obligată la cheltuieli de judecată către intimată reclamantă SC V. SA.
Prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a constatat nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 771 din 20 aprilie 2005, a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei și reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei asupra imobilului înscris în CF 25573 Brașov, situat în Brașov, Str. Grigore Ureche, și a obligat-o pe pârâtă la cheltuieli de judecată.
Această sentință a fost îndreptată prin încheierea de la 15 decembrie 2005 în sensul că anul în care a fost autentificat contractul a cărui nulitate s-a constat a fost trecut din eroare 2005, corect fiind 2004.
Instanța de apel a menținut soluția instanței de fond deoarece voința reclamantei a fost aceea de a anula contractul din 2004, acesta fiind singurul intervenit între părți, iar prin încheierea de îndreptare a erorii materiale nu se poate considera că a fost schimbat obiectul cererii de chemare în judecată. Au fost înlăturate susținerile privitoare la încălcarea principiului disponibilității, al contradictorialității și la încălcarea dreptului de apărare.
Împotriva deciziei mai sus menționate a formulat recurs pârâta care, deși a indicat expres motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 C. proc. civ., a reiterat practic criticile invocate și în fața instanței de apel. Acestea vizau, în principal încălcarea principiilor disponibilității, contradictorialității, încălcarea dreptului la apărare, soluționarea cauzei cu încălcare lipsei calității procesuale active și pasive. Se mai critică și greșita aplicare a dispozițiilor legale privitoare la timbrajul cererii reclamantei.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Din dezvoltarea motivului de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ. și invocat de recurentă, nu rezultă care atribuție a puterii judecătorești a fost încălcată de către instanța de apel. Soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale fără citarea părților nu este o încălcare a vreuneia dintre atribuții, ci numai o aplicare la speță a dispozițiilor art. 281 alin. (2) teza 2 C. proc. civ., potrivit cărora instanța dispune citarea părților numai dacă apreciază că este necesar să dea anumite lămuriri. Ori în cauză era mai mult decât evident că reclamanta a dedus judecății contractul din 2004, singurul dealtfel intervenit între părți.
Nici motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 nu este confirmat de înscrisurile dosarului, în condițiile în care în cauza de față nu rezultă că instanța de fond ar fi recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile spetei sau că a aplicat greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat.
În cauză nu s-a încălcat principiul disponibilității, care de altfel operează în favoarea reclamantei și nu a pârâtei. Reclamanta fiind aceea care s-ar putea declara nemulțumită de faptul că instanța i-ar fi încălcat dreptul de fixa cadrul procesual, și nicidecum pârâta.
În speță nu s-a încălcat nici principiul contradictorialității. Deși reclamanta a solicitat prin petitul acțiunii anularea contractului nr. 771 din 20 aprilie 2005, în final aceasta indică în mod clar contractul nr. 771 din 20 aprilie 2004 pe care îl și anexează cererii de chemare în judecată. Pârâta formulează întâmpinare, se apără și indică expres tot contractul din 2004, și nu din 2005.
Așadar nici instanțele și nici părțile nu s-au aflat în eroare asupra obiectului dosarului, singura eroare materială, de dactilografiere privitoare la anul încheierii contractului fiind îndreptată în mod legal de către prima instanță.
Rezultă, în consecință, pentru temeiurile de fapt și de drept reținute că soluția instanței de apel este temeinică și legală, urmând a fi menținută.
Pentru considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC M. SRL ODORHEIU SECUIESC împotriva deciziei nr. 57/ Ap din 4 mai 2006 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC M. SRL ODORHEIU SECUIESC împotriva deciziei nr. 57/ Ap din 4 mai 2006 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 6 martie 2007