Asupra recursurilor penale de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 370 din 20 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. 1323/P/2006, s-a dispus condamnarea inculpatului I.S., zis B la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare și i-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 16 din Legea nr. 143/2000 (faptă din perioada ianuarie-aprilie 2006).
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului I.S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului I.S., iar conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii de 24 ore aferentă zilei de 08 aprilie 2006 și a arestării preventive de la 09 aprilie 2006 la zi.
A fost condamnat inculpatul I.A.C, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen. (faptă din februarie 2006).
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului I.A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
În baza art. 81 și 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului I.A.C. pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani, iar conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea, pe durata aceluiași termen și a pedepsei accesorie aplicată inculpatului.
Conform art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului I.A.C. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are drept consecință revocarea suspendării.
Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului I.A.C. durata reținerii, 24 ore, aferentă zilei de 08 aprilie 2006 și a arestării preventive de la 09 aprilie 2006 la 27 aprilie 2006.
A fost condamnat inculpatul P.D., zis G. zis N, la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului P.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului P.D. pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni stabilit conform art. 82 C. pen., iar conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea, pe durata aceluiași termen și a pedepsei accesorie aplicată inculpatului.
Conform art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului P.D. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are drept consecință revocarea suspendării.
Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.D. durata reținerii, 24 ore, aferentă zilei de 08 aprilie 2006 și a arestării preventive de la 09 aprilie 2006 la 25 aprilie 2006.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul R.N., zis C, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a constatat că inculpatul R.N. a fost reținut și arestat preventiv de la 08 aprilie 2006 la 28 aprilie 2006.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea celor 28 comprimate M.D.M.A. - C.P.P. depuse la Camera de Corpuri delicte a I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. conform dovezilor seria AT nr. 0029218 din 03 mai 2006 și seria AT NR. 0029219 din 03 mai 2006.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.S. a sumei de 1200 lei RON, dobândită din valorificarea drogurilor.
În baza art. 1605 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către numitul R.V. a cauțiunii în sumă de 15.000 RON consemnată conform recipisei nr. 464586 din 2 din 27 aprilie 2006 și către numita P.R. a cauțiunii în sumă de 10.000 lei RON consemnată conform recipisei nr. 463850 din 2 din 21 aprilie 2006.
În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații I.S., I.A.C. și P.D. la plata sumei de câte 600 lei RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Inculpații I.S. și I.A. sunt frați, aflându-se în relații de prietenie cu inculpații R.N. și P.D.
La sfârșitul anului 2005 și începutul anului 2006, inculpatul I.S. a procurat în condiții care nu au fost stabilite, mai multe pastile de ecstasy pe care a început să le valorifice către diferite persoane pe raza municipiilor Galați și Brăila. Activitatea desfășurată de acest inculpat a ajuns la cunoștința organelor de urmărire penală.
Ca atare, s-a solicitat autorizarea folosirii a doi investigatori și a unui colaborator, sub acoperire, cu respectarea normelor prevăzute de Legea nr. 143/2000, de Legea nr. 508/2004 și ale art. 2241 C. proc. pen., autorizare ce a fost aprobată prin ordonanțe de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați.
Investigatorii și colaboratorul sub acoperire au fost autorizați să procure droguri.
În baza acestor autorizații, la data de 10 februarie 2006, investigatorul acoperit P.M. prin intermediul colaboratorului acoperit A.L. a procurat, de la inculpatul I.S., cunoscut cu porecla B. două comprimate: unul având imprimat pe una din fețe logo-ul euro și altul în formă de inimioară, despre care acesta din urmă susținea că sunt comprimate ecstasy.
Cele două comprimate au fost supuse unei constatări tehnico-științifice, în conținutul acestora fiind pusă în evidență substanța activă 3, 4 metilendioximetamfetamină (M.D.M.A.), substanță ce face parte din tabelul anexă nr. I al Legii 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
În aceste condiții s-a solicitat Tribunalului Galați autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul de telefon 0748670696, utilizat de inculpatul I.S. zis B.
Tribunalul Galați, prin încheiere, la data de 11 februarie 2006, a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul menționat.
La data de 17 februarie 2006, investigatorul acoperit D.A. care s-a prezentat în fața inculpatului cu numele de S. împreună cu colaboratorul acoperit A.L. l-au contactat pe inculpatul I.S., stabilind cu acesta să le vândă mai multe pastile ecstasy. Inculpatul le-a comunicat celor doi că le poate vinde astfel de comprimate, stabilind să se întâlnească în cursul serii în mun. Galați, în apropierea blocului în care acesta locuia.
Având în vedere această înțelegere, la data de 17 februarie 2005, ora 21,20, inculpatul I.S. l-a sunat de la numărul de telefon 0748670696 pe numitul C., care utiliza postul telefonic cu numărul 0747096067, comunicându-i că îl va trimite pe A. până la el să îi dea „din alea” și totodată că a doua zi după amiază vor merge să ducă „alea”.
La aceeași dată, la ora 22,24, inculpatul a fost apelat de utilizatorul postului care i-a comunicat că în decurs de 20 de minute vine la el.
Inculpatul i-a comunicat interlocutorului său că „îl trimit pe frate-miu, pe A., acela mic, care ți-a mai dat ție”. În continuarea discuției, interlocutorul îi cere inculpatului să vină personal la întâlnire întrucât va veni însoțit de o persoană care dorea să stabilească contact direct cu el.
Totodată, acesta i-a cerut inculpatului să ia și „vreo 2-3”. În finalul convorbirii cei doi au stabilit că la întâlnire va veni inculpatul I.S., cei doi stabilind ca acesta din urmă să fie apelat în momentul în care interlocutorul său și însoțitorul vor fi în apropierea blocului în care locuia inculpatul.
În seara zilei de 17 februarie 2006, investigatorul acoperit D.A. care era însoțit de colaboratorul acoperit A.L. s-au întâlnit cu inculpatul I.S., în apropierea blocului în care acesta din urmă locuiește.
Inculpatul le-a spus investigatorului și colaboratorului acestuia că le poate oferi spre vânzare două tipuri de comprimate ecstasy, respectiv unele având imprimat logo-ul euro iar altele în formă de inimioară. Investigatorul i-a cerut inculpatului câte două comprimate din fiecare tip.
Ca urmare a acestui fapt, inculpatul și-a luat telefonul mobil de la care l-a sunat pe fratele său, inculpatul I.A.C., spunându-i acestuia: „Adu-mi și mie două și dou”.
Această discuție a fost auzită și de colaboratorul sub acoperire A.L., fiind totodată interceptată și înregistrată în baza autorizației emisă de instanța de judecată.
După aproximativ 5 minute, din scara blocului în care cei doi inculpați locuiesc, a coborât, inculpatul I.A.C., acesta înmânându-i inculpatului investigatorului acoperit cele patru pastile care îi fuseseră cerute prin telefon.
Inculpatul I.S. i-a dat investigatorului acoperit cele patru comprimate, cerându-i pentru acestea suma de 200 RON, sumă de bani care i-a fost predată. Cu ocazia acestei întâlniri, investigatorul acoperit i-a solicitat inculpatului I.S. să-i comunice numărul de telefon pe care îl folosea, iar inculpatul i-a spus că folosea postul telefonic X.
Cele patru comprimate, două având imprimate pe una din fețe logo-ul euro și două în formă de inimioară au fost supuse unei constatări tehnico - științifice, în conținutul acestora fiind pusă în evidență substanța activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA), substanță care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
În zilele de 20 februarie 2006 și 22 februarie 2006, între investigatorul acoperit D.A. care s-a prezentat cu numele S. și inculpatul I.S. s-au stabilit mai multe contacte telefonice.
În urma acestor discuții s-a stabilit că, în seara zilei de 22 februarie 2006, inculpatul să-i vândă investigatorului acoperit alte 20 de comprimate, despre care acesta din urmă susține că sunt ecstasy. S-a mai stabilit ca, din cele 20 de comprimate, jumătate de alt tip, iar jumătate de alt tip, respectiv 10 comprimate să aibă imprimat logo-ul euro, iar 10 să fie în formă de inimioară.
Astfel, la data de 22 iunie 2006, ora 20,35, investigatorul acoperit D.A. l-a contactat telefonic pe inculpatul I.S. la numărul X.
În continuare cei doi au păstrat legătura telefonic, stabilind să se întâlnească în municipiul Galați, în apropierea magazinului B. din cartierul M.
În cursul nopții de 22 februarie 2006, în jurul orei 00,10, investigatorul acoperit s-a întâlnit cu inculpatul I.S., în apropierea Liceului cu program sportiv din municipiul Galați, după ce acesta din urmă a schimbat locul inițial al întâlnirii pentru a se asigura că nu este urmărit.
Inculpatul a coborât din autoturismul cu care se deplasa, s-a urcat în autoturismul investigatorului și i-a înmânat acestuia într-o folie de celofan un număr de 20 de comprimate: 10 dintre acestea având imprimate pe una din fețe logo-ul euro, iar celelalte 10 în formă de inimioară. Totodată, inculpatul l-a asigurat pe investigator că îi poate oferi peste 500 astfel de comprimate, situație în care va negocia și prețul de vânzare a acestora.
Cele 20 de comprimate au
fost supuse unei constatări tehnico-științifice, în conținutul acestora fiind
pusă în evidență substanța activă 3,4 metilendidximetamfetamină (MDMA),
substanță care face parte din tabelul anexă
nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri.
În cursul cercetărilor, inculpatul și-a dat seama că D.A. este lucrător de poliție ce desfășoară activități de investigare sub acoperire, acesta realizând că există posibilitatea ca organele de anchetă să îi intercepteze convorbirile telefonice pe care le purta de la postul telefonic cu numărul X, număr pe care de altfel îl comunicase și investigatorului acoperit.
În această situație, întrucât se temea să mai poarte convorbiri telefonice de la postul telefonic cu numărul X, dar nici nu dorea să piardă legătura cu persoanele consumatoare de pastile ecstasy, cărora le vindea astfel de comprimate, inculpatul I.S. i-a dat cartela prepay cu numărul sus menționat martorului M.G.I. zis P. cu care acesta era în relații de amiciție. Martorul îl informa ulterior pe inculpat cu privire la persoanele care îl contactaseră și îi comunica mesajele acestora.
Martorul M.G.I. zis P. era prieten apropiat al inculpatului P.D. zis G., petrecându-și majoritatea timpului în compania acestuia. De asemenea, inculpatul P.D. se află în relații de prietenie și cu martorii R.A.G. și B.N., aceștia din urmă fiind în prezent arestați, într-o altă cauză pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, aceștia frecventând în general aceleași locații.
Martorii M.G.I. zis P., R.A.G. și B.N. au perceput în mod nemijlocit cum, în mod repetat, inculpatul P.D. s-a aprovizionat, de la I.S., cu pastile ecstasy pe care le-a folosit pentru consum propriu.
La data de 17 februarie 2006, ora 21,49, inculpatul P.D., care utiliza postul telefonic cu numărul X a fost apelat de inculpatul I.S. care utiliza postul telefonic cu numărul X. Pe parcursul discuției, inculpatul P.D. i-a cerut inculpatului I.S. să-i dea comprimate ecstasy.
În cursul urmăririi penale s-a solicitat Tribunalului Galați autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul de telefon X utilizat de inculpatul P.D. zis G. și N.
Tribunalul Galați, prin încheiere, la data de 06 martie 2006, a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul susmenționat.
De la data autorizării interceptării convorbirilor telefonice, inculpatul P.D. a purtat mai multe convorbiri telefonice atât cu inculpatul I.S. cât și cu alte persoane din care rezultă că acesta și-a procurat în mod repetat droguri în vederea consumului propriu.
La data de 08 aprilie 2006, în baza autorizației emisă de Tribunalul Galați (la data de 07 aprilie 2006, în dosar 721/P/2006) a fost efectuată o percheziție la domiciliul inculpatului I.S. Cu această ocazie, pe o poliță a șifonierului din dormitorul în care locuia inculpatul împreună cu concubina sa Z.R.I. au fost găsite un număr de 28 comprimate în formă de inimioară, ambalate într-o folie de plastic, ce au fost ridicate în vederea analizării acestora în condiții de laborator.
Cele 28 de comprimate au fost supuse unei constatări tehnico-științifice, în conținutul acestora fiind pusă în evidență substanța activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA), substanță care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
În faza de urmărire penală, inculpatul I.S. s-a prevalat, inițial de dreptul de a nu face declarații, prevăzut de art. 70 C. proc. pen.
Audiat cu respectarea garanțiilor procesuale, cu prilejul soluționării recursului declarat împotriva încheierii de ședință prin care s-a dispus arestarea preventivă, inculpatul I.S. a declarat că a achiziționat un număr de 70 comprimate ecstasy de la o persoană necunoscută din municipiul Constanța, care s-a prezentat cu numele S. și că ulterior a revândut, în mod repetat, aceleiași persoane, o dată 4 pastile, iar altă dată 20 de pastile cu suma de 500.000 ROL/bucată. De asemenea, a arătat că la percheziție au fost găsite la domiciliul lui un număr de 24 pastile și a aflat că numitul S. era lucrător de poliție.
Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și inculpații I.S., I.A.C. și P.D.
Prin decizia penală nr. 74/ A din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de minori și familie, s-a dispus respingerea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații I.S., I.A. și P.D.
A fost dedusă perioada arestului preventiv pentru inculpatul I.S. și menținută starea de arest a acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că, în ceea ce-l privește pe inculpatul R.N., probele administrate nu dovedesc nici existența faptei reținute în sarcina acestuia și nici vinovăția sa.
Apelurile celorlalți inculpați, au fost apreciate ca fiind nefondate, instanța de fond stabilind corect starea de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția acestora.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul P.D.
Parchetul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., solicitând casarea, în parte, a ambelor hotărâri, și în rejudecare condamnarea inculpatului R.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În motivele scrise dar și în susținerile orale P. a apreciat că sunt probe suficiente care demonstrează consumul de droguri de către inculpatul R.N.
În acest sens indică declarațiile martorei I.A.L., care este soția fratelui inculpatului I.S., și care a observat, în mod direct, aspecte legate de viața personală a inculpatului I.S. dar și a grupului său de prieteni, din care făcea parte și inculpatul R.N.
Aceeași martoră susține că are cunoștință despre comportamentul persoanelor care se droghează, astfel încât și-a dat seama că B.C., acesta din urmă fiind inculpatul R.N., consumau drogurile în cantitățile cele mai mari”.
În aceste condiții, Parchetul consideră că se impune condamnarea inculpatului R.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Recurentul inculpat P.D. nu a indicat motivele de nelegalitate sau de netemeinicie ale hotărârilor atacate.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) și art. 3857 C. proc. pen., constată că recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați este nefondat pentru următoarele considerente:
Cauza dedusă judecății comportă o analiză sub două aspecte: primul vizează sfera actelor premergătoare și natura lor juridică; al doilea aspect vizează aprecierea probelor și corelativ acesteia prezumția de nevinovăție.
Potrivit dispozițiilor art. 224 alin. (1) C. proc. pen., „în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare”.
Alin. (3) al aceluiași text de lege, prevede că „procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă”.
Din analiza textului de lege invocat rezultă, pe de o parte, faptul că actele premergătoare au un caracter facultativ, ele neputând fi efectuate decât în situațiile în care datele și indiciile cuprinse în plângere, privind săvârșirea unei infracțiuni, sunt insuficiente, iar pe de altă parte, ele se situează întotdeauna în afara fazei procesuale a urmăririi penale.
În cursul actelor premergătoare se poate proceda la ascultarea unor persoane, se poate dispune și efectua cercetări la fața locului, ridicare de înscrisuri fără însă a putea fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal. Actele premergătoare trebuie să conducă doar la concluzia că este necesară sau că nu este justificată începerea urmăririi penale. Pentru lămurirea cauzei este necesară efectuarea urmăririi penale prin acte de cercetare și nu prin acte premergătoare.
În măsura în care, însă, aceste activități, sunt desfășurate cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, iar rezultatele constatate sunt cuprinse în procesul verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare, întocmit în condițiile prevăzute de art. 224 alin. (3) C. proc. pen., acesta poate constitui un mijloc de probă.
Sub cel de-al doilea aspect, Înalta Curte reține că aprecierea probelor, într-o cauză dedusă judecății, este rezultatul unui proces de cunoaștere a realității obiective în cadrul căruia probele dau naștere unui sentiment de certitudine în legătură cu existența sau inexistența unei infracțiuni, existența sau inexistența vinovăției persoanei trimise în judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
În virtutea acestor dispoziții, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza penală.
Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate: administrarea probelor în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești și interpretarea acestora. În ceea ce privește interpretarea probelor, pentru a putea fi înlăturată prezumția de nevinovăție este necesar ca instanța să înlăture eventualitatea, bănuielile, supozițiile, aproximațiile, pentru că atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine prezumția de nevinovăție împiedică pronunțarea unei hotărâri de condamnare.
În speță, parchetul a dispus, printre altele, trimiterea în judecată a inculpatului R.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în mod repetat și-a procurat de la inculpatul I.S. și a deținut în vederea consumului propriu, comprimate care conțineau substanță activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA), substanță care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Prin procesul-verbal din 8 aprilie 2006, ora 18,00, întocmit de P. din cadrul D.I.I.C.O.T., s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul R.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Anterior începerii urmăririi penale împotriva învinuitului R.N., acesta este audiat de procuror, din declarația sa rezultând existența unor indicii privind consumul de droguri, fără ca ulterior să fie întocmit procesul-verbal prin care să se constate efectuarea actelor premergătoare astfel cum prevăd, în mod expres, dispozițiile art. 224 alin. (1) și (3) C. proc. pen.
După începerea urmăririi penale, inculpatul R.N. s-a prevalat de dreptul la tăcere astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. Aceeași atitudine a fost manifestată și de inculpații I.A.C., P.D. și I.S., aceștia din urmă prevalându-se de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. și în fața instanței de fond.
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul I.A. arată că nu cunoaște dacă inculpatul R.N. este consumator de droguri, iar martora I.A.L. confirmă, la rândul său, același lucru. În plus, arată că nu își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale fiind amenințată de organele de anchetă în sensul că „o vor băga la închisoare și îi va lua copilul minor dacă nu declară întocmai cum cer polițiștii”.
În aceste, condiții, Înalta Curte constată, pe de o parte, că declarația dată de inculpatul R.N. în faza actelor premergătoare nu constituie mijloc de probă, iar pe de altă parte, că prin probele administrate de organele judiciare, în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, nu s-a putut dovedi, dincolo de orice dubiu, vinovăția inculpatului R.N. în raport de infracțiunea reținută în sarcina sa prin rechizitoriul parchetului.
Pe cale de consecință achitarea acestui inculpat de către instanța de fond și menținută de instanța de apel este legală și temeinică.
Cât privește recursul inculpatului P.D., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.
Astfel, inculpatul P.D. a fost prezent la dezbaterile ce au avut loc la instanța de apel, 2 noiembrie 2007, hotărârea fiind pronunțată la data de 12 noiembrie 2007, iar recursul a fost declarat la data de 26 noiembrie 2007, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art. 3853 alin. (1) C. proc. pen.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale nr. 74 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați.
În baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul P.D., împotriva aceleiași decizii.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat P.D. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale nr. 74/ A din 12 noiembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie, privind pe inculpatul R.N.
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva aceleiași decizii.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu recurentului inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2008.