Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 46/ PI din 4 martie 2008, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, s-a admis sesizarea formulată de Procuratura Ausburg - Germania privind executarea mandatului european de arestare emis în dosar nr. 205 Js 122 423/02 pe seama persoanei urmărite internațional N.I. (fost M.). A dispus predarea urmăritului internațional N.I. (fost M.), către autoritățile judiciare germane.
În baza art. 89 din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea persoanei urmărite internațional N.I. (fost M.) pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 4 martie 2008, ora 9,30.
A dispus ca în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate de către autoritățile judiciare germane, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
S-a reținut că sub nr. dosar 172/59/2008 al Curții de Apel Timișoara, s-a înregistrat mandatul european de arestare emis de Procuratura Augsburg - Germania sub nr. dosar 205 Js 122 423/02, pe numele cetățeanului român urmărit internațional N.I. (fost M.).
La dosar a fost atașată copia tradusă în limba română a mandatului european de arestare descris mai sus, potrivit art. 79 din Legea nr. 302/2004 modificată, conținând toate elementele prevăzute de anexa nr. 1 din legea menționată mai sus.
Mandatul european de arestare descris mai sus, a fost emis de către Procuratura Augsburg - Germania sub număr dosar 205 Js 122 423/02 pentru comiterea a patru fapte penale de către cetățeanul român urmărit internațional N.I. (fost M.), respectiv delapidare în două cazuri în combinație cu înșelăciune în două cazuri, conform paragrafu 246 alin. (l) și (2), art. 263 alin. (l) și art. 53 C. pen. german.
Starea de fapt reținută în sarcina persoanei urmărite este următoarea:
În perioada 25 iunie 1999 - 25 februarie 2000 învinuitul a încheiat cu firma F.B. Societatea cu răspundere limitată (SRL) din Gersthof patru contracte de împrumut la care a girat cu patru autoturisme în valoare de 215.000,00 mărci germane. După rezilierea împrumutului și cererea de returnare a autoturismelor, învinuitul a plecat la 2 septembrie 2001 cu autoturismele în România.
La 10 mai 1999 și 2 iunie 1999, învinuitul a încheiat după ce a pretins că e solvabil și disponibil de plata cu firma îngeri din Viena două contracte de leasing având ca obiect două remorci frigorifice, însă nu a plătit. Cecurile emise de el în Ausburg nu au fost acoperite. S-a produs o daună în valoare de 130.240 mărci germane.
Prin contractul din 12 iulie 2000 care a fost semnat de învinuit în Ausburg, acesta a luat de la firma G.L.G. un cap tractor în leasing în valoare de 41.000,00 Euro, pe care l-a dus din Ausburg în România. După rezilierea contractului de leasing prin fax la 13 mai 2003 în România și cererea de returnare a vehiculului, el și-a păstrat vehiculul și a dispus de el ca și cum ar fi proprietatea lui.
Instanța constată că mandatul de arestare european conține toate elementele necesare, precum și datele personale ale persoanei urmărite, faptele pentru care este urmărit internațional, starea de fapt și încadrarea juridică a acestora, fiind îndeplinită și condiția dublei incriminări, limitele de pedeapsă cu care sunt pedepsite infracțiunile descrise, dar și autoritatea judiciară emitentă a mandatului, cu toate datele necesare.
În declarația dată, numitul N.l. (fost M.) a arătat că nu este de acord să fie predat autorităților germane pentru a fi cercetat pentru faptele menționate în mandat, întrucât, nu a comis faptele pentru care este urmărit. Mai arată, de asemenea, că nu își contestă identitatea.
Analizând condițiile impuse de Legea nr. 302/2004 modificată raportat la declarația dată de către persoana urmărită internațional N.l. (fost M.), instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 302/2004 modificată, legat de natura infracțiunilor pentru care este urmărită penal, dar și cu privire la cuantumul pedepsei cu care este sancționată fapta de legea penală.
În ceea ce privește motivul de refuz invocat de către N.l. (fost M.), acesta nu se încadrează în nici unul din motivele de refuz prevăzută de art. 88 respectiv art. 90 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată.
Văzând că nu sunt impedimente cu privire la predarea urmăritului internațional N.l. (fost M.) către autoritățile judiciare germane, instanța în baza art. 94 din Legea nr. 302/2004, va admite sesizarea formulată de Procuratura Ausburg - Germania privind executarea mandatului european de arestare din dosarul nr. 205 Js 122 423/02 și va dispuse predarea persoanei urmărite internațional N.l. (fost M.), autorităților judiciare germane.
În baza art. 89 din Legea nr. 302/2004, va dispune arestarea persoanei urmărite pe o perioadă de 29 zile.
În baza art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 va dispune ca în cazul în care se va pronunța de către autoritățile germane o pedeapsă privativă de libertate, persoana urmărită să fie transferată în România pentru executarea acesteia.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs avocatul V.P. angajat de soția persoanei solicitate, situație în care în conformitate cu dispozițiile art. 3852 C. proc. pen., combinat cu art. 362 alin. (2) teza ultimă C. proc. pen., chestionat fiind persoana solicitată N.l. a declarat că înțelege să îl însușească și să solicite judecarea recursului pe fondul său.
Cu ocazia dezbaterilor orale la termenul de judecată de astăzi 12 martie 2008 s-a solicitat admiterea recursului formulat, casarea sentinței criticate întrucât în mandatul european de arestare emis sunt menționate patru fapte imputate iar în descriere sunt reținute doar trei asemenea fapte, iar pe de altă parte nu sunt probe care să îl incrimineze și nu s-a sustras de la urmărirea penală desfășurată în Germania.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de critică invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept așa cum prevăd dispozițiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere nepertinența acestora și în consecință recursul declarat de persoana solicitată N.l. se privește, ca nefondat, și urmează a fi respins ca atare în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Aceasta întrucât în mod legal și temeinic prima instanță investită, în sensul dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 302/2004 cu sesizarea formulată de Procuratura Ausburg - Germania privind executarea mandatului european de arestare emis în dosarul acesteia nr. 205 Js 122 423/02 pentru comiterea a patru infracțiuni imputate cetățeanului român urmărit internațional N.l. și anume două infracțiuni de delapidare în două cazuri în combinație cu două infracțiuni de înșelăciune în două cazuri prevăzută de art. 246 alin. (l) și (2) și art. 263 alin. (l), art. 53 C. pen., german., a statuat că sunt îndeplinite în totalitate condițiile pretinse prin dispozițiile art. 85 din legea indicată, raportat pe de o parte la natura infracțiunilor pentru care este urmărită penal persoana solicitată N.l., dar și în raport de cuantumul pedepselor prevăzute de textele de lege germane sancționatorii.
Sub primul aspect mai înainte arătat, în mod justificat de datele mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară germană, competentă prima instanță a avut în vedere ca situație de fapt reținută în sarcina persoanei solicitate următoarele:
În perioada 25 iunie 1999 - 25 februarie 2000 învinuitul a încheiat cu firma F.B. Societatea cu răspundere limitată (SRL) din Gersthof patru contracte de împrumut la care a girat cu patru autoturisme în valoare de 215.000, 00 mărci germane. După rezilierea împrumutului și cererea de returnare a autoturismelor, învinuitul a plecat la 2 septembrie 2001 cu autoturismele în România.
La 10 mai 1999 și 2 iunie 1999, învinuitul a încheiat după ce a pretins că e solvabil și disponibil de plata cu firma îngeri din Viena două contracte de leasing având ca obiect două remorci frigorifice, însă nu a plătit. Cecurile emise de el în Ausburg nu au fost acoperite. S-a produs o daună în valoare de 130.240 mărci germane.
3. Prin contractul din 12 iulie 2000 care a fost semnat de învinuit în Ausburg, acesta a luat de la firma G.L.G. un cap tractor în leasing în valoare de 41.000,00 Euro, pe care l-a dus din Ausburg în România. După rezilierea contractului de leasing prin fax la 13 mai 2003 în România și cererea de returnare a vehiculului, el și-a păstrat vehiculul și a dispus de el ca și cum ar fi proprietatea lui.
Așa fiind, în mod legal prima instanță a reținut că mandatul de arestare european conține toate elementele necesare, precum și datele personale ale persoanei urmărite, faptele pentru care este urmărit internațional, starea de fapt și încadrarea juridică a acestora, fiind îndeplinită și condiția dublei incriminări, limitele de pedeapsă cu care sunt pedepsite infracțiunile descrise, dar și autoritatea judiciară emitentă a mandatului, cu toate datele necesare.
Pe de altă parte critica recurentului N.I., în sensul că nu este de acord să fie predat autorităților germane pentru a fi cercetat pentru faptele menționate în mandat întrucât nu le-a comis și nu există probe care să îl incrimineze, nu poate fi caracterizată ca fiind unul din motivele de refuz prevăzută de art. 88 respectiv art. 90 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 modificată și în consecință nici nu poate fi tratată, examinată, și apreciată de instanța română abilitată cu soluționarea exclusivă a solicitării autorității judiciare competentă din Germania de dispunere a punerii în executare a mandatului european de arestare emis și care în acest limitat tipar procesual a statuat așa cum s-a văzut mai sus, îndeplinirea în integralitate a condițiilor impuse prin prevederile art. 85 din aceeași lege.
Chestiunile iterate de recurentul persoană solicitată N.I. urmează a fi formulate de cu titlu de cereri, moțiuni, excepții și apărări de fond în cadrul procedurii judiciare de urmărire penală ce se instrumentează de autoritatea judiciară din Germania.
În consecința logico - formală a celor statuate mai sus în mod legal prima instanță constatând inexistența unor impedimente la predarea recurentului urmărit internațional a dispus în temeiul art. 94 din Legea nr. 302/2004 predarea acestuia autorităților judiciare germane, iar în baza art. 89 din aceeași lege s-a dispus arestarea pe o perioadă de 29 zile.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu opinie majoritară
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată N.I. împotriva sentinței penale nr. 46/ PI din 04 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 martie 2008.