Asupra recursului penal de față:

Tribunalul Constanța, secția penală, prin sentința penală nr. 400 din 01 octombrie 2008, în baza art. 197 alin. (1), (3) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.N. la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua și b C. pen.

În baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii arestării preventive, cu începere de la 01 iulie 2008 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. rap. la art. 160^b alin. (3) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 și art. 18 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 – art. 999 C. civ., a obligat pe inculpatul M.N. la plata sumei de 5000 lei daune morale către partea vătămată C.D.F., prin reprezentant legal C.M.

În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 640 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariile avocaților din oficiu, avansate din fondul M.J.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanța, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr. 773/P din 16 iulie 2008, inculpatul M.N., a fost trimis in judecată pentru comiterea infracțiunii de viol, în forma prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. (1), (3) C. pen., în sarcina lui reținându-se că, în luna iunie 2008, profitând de imposibilitatea minorului C.D.F., în vârstă de 9 ani, de a se apăra, a întreținut cu acesta un act sexual, prin constrângere psihică și fizică.

Tribunalul Constanta, ca instanță de fond, a reținut aceeași situație de fapt. Astfel, s-a stabilit că în cursul lunii iunie 2008, minorul C.D.F. se deplasa cu vărul său C.C.I., spre farmacia din centrul localității Cobadin, județul Constanța.

Când au trecut prin dreptul unui imobil părăsit, aflat în apropierea farmaciei, s-au întâlnit cu inculpatul, care le-a cerut să meargă cu el. Cei doi copii au fugit, iar inculpatul s-a luat după ei, reușind să-1 prindă pe minorul C.D.F. Pe care l-a dus în imobilul părăsit, l-a dezbrăcat și, cu forța, a întreținut cu el, un raport sexual anal, deși minorul plângea și-i cerea sa-i dea drumul. Până la urmă, inculpatul i-a dat drumul și i-a cerut să nu spună la nimeni amenințându-l cu violente.

Speriat, minorul s-a dus acasă, și-a schimbat pantalonii, pe care i-a ascuns, fără să spună ceva mamei sale, mătușii sau vărului său.

Pantalonii au fost găsiți de mătușa minorului, martora A.M., la data de 01 iulie 2008 și, întrucât aceasta a văzut pe ei urme de sânge, l-a întrebat pe minor ce s-a întâmplat.

Minorul a povestit mătușii sale, martora A.M., si vărului său, cele întâmplate.

În aceeași zi, mama minorului – C.C., a depus plângere la Postul de Poliție Cobadin, solicitând cercetarea inculpatului pentru infracțiunea de viol.

Minorul C.D.F., a fost examinat la Serviciul Medico Legal Constanta, stabilindu-se prin raportul de constatare medico-legală nr. 4615 din 02 iulie 2008, prezintă o cicatrice la nivelul mucoasei perianale, ca urmare unei leziuni traumatice (posibil; ruptură - plagă) ce s-ar fi putut produce în condițiile unui raport sexual anal.

Inculpatul, în prima sa declarație, a recunoscut fapta comisă, dar a susținut că aceasta s-a realizat cu consimțământul minorului.

Instanța de fond a înlăturat aceasta apărare, având în vedere vârsta minorului care nu avea cum să conștientizeze urmările acestei fapte și probele din dosar, declarația minorului C.C.I., a martorei M.E. și, chiar, a părții vătămate C.D.F.

În acest context, Tribunalul Constanta, a stabilit că inculpatul M.N. a comis cu vinovăție infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. și a procedat la individualizarea și aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum situat la limita minimă a pedepsei, prevăzută de textul incriminator.

Instanța a exercitat din oficiu acțiunea civilă și l-a obligat pe inculpat să plătească părții vătămate5000 lei, daune morale.

Apelul declarat de inculpatul M.N. împotriva acestei sentințe, a fost respins de către Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 1/MP din 28 ianuarie 2009.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs, inculpatul M.N., criticând-o pentru netemeinicie constând în greșita individualizare a pedepsei, caz de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Din analiza actelor și probelor aflate în dosarul cauzei, în raport de criteriile de individualizare a pedepselor, desprinse din dispozițiile art. 72 C. pen., rezultă că pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), e) C. pen. este corect individualizată, corespunzând atât gradului de pericol social al faptei, comise împotriva unui copil de numai 9 ani, incapabil de a se apăra și a-și asigura scăparea cât și al persoanei inculpatului, în vârstă de 23 ani, neșcolarizat, fără antecedente penale, cu o atitudine de recunoaștere doar parțială a faptei.

În raport cu cele arătate, Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul M.N. împotriva Deciziei penale nr. 1/MP din 28 ianuarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive.

Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului de avocat.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.N. împotriva Deciziei penale nr. 1/MP din 28 ianuarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 1 iulie 2008 la 27 martie 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 martie 2009.