Asupra recursurilor penale de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 316 din 19 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. 1954/86/2008, s-a dispus condamnarea inculpatului G.I., la pedeapsa de 20 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (l) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare la care inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., prin sentința penală nr. 324 din 8 mai 207 pronunțată de Judecătoria Suceava, rămasă definitivă prin neapelare, pe care o va executa alături de cea aplicată prin prezenta, în total 22 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen., privind interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 113 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul la tratament medical de specialitate până la însănătoșire.
S-a dedus din pedeapsa de executat, perioada reținerii și arestării preventive de la 15 martie 2008 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpat corpul delict ce a servit acestuia la săvârșirea infracțiunii, respectiv o coasă, care a fost înaintată C.C.D. din cadrul Tribunalului Suceava cu adresa nr. 1954/86/2008 din 8 aprilie 2008, având următoarele caracteristici: mânerul din lemn, în lungime de 155 cm, tăișul (partea activă) în lungime de 60 cm, fixat de coadă cu un colier metalic, cu o pană din lemn și cauciuc, iar pe partea opusă, colierul este împănat cu un șurub metalic; partea metalică prezintă pe întreaga suprafață urme de rugină, iar mânerul coasei din zona medicală a copii, lipsește; partea metalică a coasei are la vârf lățimea de 0,7 cm, în zona mediană 1,3 cm, iar spre mâner are lățimea de 5,5 cm; mânerul din zona mediană a coasei.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2.500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, onorariu avocat oficiu, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiție către Baroul Suceava, iar suma de 135 lei reprezentând contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de I.N.M.L. Mina Minovici București.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul G.I. este nepotul victimei G.C., acesta din urmă fiind fratele mamei sale.
Victima avea afecțiuni locomotorii, deplasându-se foarte greu, fiind internată în mod repetat, la Spitalul de boli cronice Solea. Cu aproximativ trei săptămâni înainte de incident, G.C. a fost externat din spital de către inculpat, cu scopul de a avea grijă de el, fiind transportat la domiciliul său.
Reține instanța de fond că, în realitate, scopul urmărit de inculpat nu era acela de a îngriji victima, ci de a beneficia de pensia lunară a acesteia în cuantum de 200 lei lunar, având totodată și economii la C.E.C., în sumă de aproximativ 1000 lei.
După epuizarea economiilor victimei, inculpatul s-a plâns că nu-l mai poate întreține pe unchiul său, astfel încât îl va interna, din nou, la Spitalul Solea sau la un azil de bătrâni.
Inculpatul presta munci ocazionale la diverse persoane din localitatea de domiciliu, respectiv sat Corocăiești, județul Suceava, iar sumele obținute, le cheltuia, în cea mai mare parte pe băuturi alcoolice.
Inculpatul era cunoscut ca fiind un consumator de băuturi alcoolice, iar pe acest fond se manifesta violent. Anterior a suferit mai multe condamnări.
În ziua de 14 martie 2008, în jurul orelor 7,30, inculpatul a plecat la Agenția C.E.C. din com. Dumbrăveni de unde a retras suma de 100 lei, aparținând victimei. A cumpărat băuturi alcoolice din localitatea Dumbrăveni, iar când a ajuns la domiciliu a continuat să consume alcool împreună cu victima, după care a plecat din nou spre sat.
A revenit la domiciliu, noaptea târziu, având un conflict spontan cu victima G.C. În aceste împrejurări, inculpatul i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, cu o coasă, în diferite zone ale corpului, după care a abandonat-o în curte, în apropierea ușii de la intrarea în imobil, unde victima a și decedat.
Din Raportul de necropsie nr. 89/ C din 15 martie 2008 întocmit de S.M.S. Suceava, rezultă că moartea victimei G.C. a fost violentă, datorându-se șocului hemoragie acut instalat ca urmare a hemoragiei externe masive produse prin secțiunea pachetului vasculo-nervos radial și cubital bilateral. După morfologia lor, leziunile s-au putut produce prin lovire activă cu un corp tăietor-înțepător (posibil coasă).
În raport de starea de fapt reținută și de probele administrate instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului G.I. realizează elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (l) C. pen., raportat la art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, a declarat apel inculpatul G.I., solicitând desființarea acesteia și în cadrul rejudecării reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 3 din 7 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. 1954/86/2008, s-a dispus admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și în rejudecare a fost redusă pedeapsa principală de la 20 ani închisoare la 13 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 329/2007 a Judecătoriei Suceava, executând în final pedeapsa de 15 ani închisoare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
A fost menținută starea de arest și în baza art. 383 alin. (l) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a fost dedusă, din pedeapsa aplicată, perioada detenției provizorii de la 19 noiembrie 1998 la zi.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că, pot fi reținute în favoarea inculpatului, circumstanțe judiciare atenuante de natură a permite coborârea pedepsei sub minimul special.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpatul G.I., invocându-se cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Parchetul a solicitat casarea deciziei și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 316 din 19 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, iar inculpatul a apreciat că pedeapsa poate fi coborâtă sub limita stabilită de instanța de apel.
Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursurile formulate în conformitate cu dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (l) și art. 3857 alin. (l) C. proc. pen., constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă, fiind fundamentată pe probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești.
De asemenea, încadrarea juridică a faptei, în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (l) raportat la art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., este legală.
Cât privește individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte constată că instanța de apel a luat în considerare criteriile generale de individualizare, astfel cum sunt prevăzute în art. 72 C. pen., aplicând o pedeapsă în cuantumul necesar atingerii scopului acesteia, astfel cum este prevăzut în art. 52 alin. (l) C. pen.
Potrivit acestui din urmă text, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizată în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale.
Este necesar și obligatoriu ca la individualizarea judiciară a pedepsei să se aibă în vedere toate împrejurările concrete care au însoțit săvârșirea faptei și care sunt de natură să releve gradul de pericol social concret al faptei și al persoanei infractorului. Nu pot fi neglijate greutățile familiale ale inculpatului, nivelul său intelectual, starea sa de sănătate.
În același sens, în cuprinsul art. 74 C. pen., sunt enumerate doar exemplificativ o serie de împrejurări care ar putea constitui circumstanțe atenuante.
Orice împrejurare de natură să ușureze situația inculpatului se impune a fi luată în considerare în procesul de individualizare judiciară, instanța urmând a le examina, în raport de celelalte împrejurări în care a fost săvârșită infracțiunea, de gradul de pericol social al faptei și făptuitorului. O altă abordare, ar restrânge în mod nejustificat dreptul de apreciere al judecătorului, iar analiza concretă și distinctă a fiecărei cauze ar fi înlocuită de interpretări abstracte de natură a individualiza pedeapsa în mod greșit, eronat.
În speța dedusă judecății, din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de I.N.M.L. Mina Minovici București rezultă că inculpatul prezintă o tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic cu deteriorare cognitivă și decompresări psihiatrice, având discernământul diminuat în raport de fapta săvârșită, recomandându-se luarea măsurii de siguranță a tratamentului medical prevăzută de art. 113 C. pen.
Starea de sănătate a inculpatului, corelată cu atitudinea sa procesuală, cu nivelul său intelectual, au fost apreciate corect, de instanța de apel, ca fiind circumstanțe atenuante de natură a permite coborârea pedepsei sub minimul special.
Aplicarea unei pedepse în cuantum de 13 ani închisoare, cu executare în regim de detenție este de natură a satisface exigențele ce decurg din art. 52 C. pen., scopul pedepsei fiind pe deplin realizat.
Nu se justifică însă coborârea pedepsei sub limita stabilită de instanța de apel, fapta săvârșită fiind gravă.
Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și de inculpatul G.I.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (1) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 15 martie 2008 la zi.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva deciziei penale nr. 3 din 7 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală, privind pe inculpatul G.I.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 15 martie 2008 la 16 martie 2009.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 martie 2009.