Hearings: June | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 952/2009

Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2009.

Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 97 din 10 martie 2008, Tribunalul Dolj, a condamnat pe inculpații:

1. N.C.Ș., cetățean român, studii medii, fochist la Regia de Termoficare Craiova, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 3 ani închisoare, cu 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 – art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare, cu 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen., inculpatului  i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 88 C. pen. și art. 160b C. proc. pen., din pedeapsa aplicată inculpatului, s-a dedus perioada executată în detenție preventivă, de la 20 noiembrie 2007, la zi, menținându-se starea de arest față de acesta.

2. D.M.D., cetățean român, studii școală profesională, taximetrist, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.;

- 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 33, art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni închisoare.

Pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen., acestuia i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.C.Ș. a sumei de 150 euro, cât și a pistoalelor marca E.F.M. cal. 9 mm, a 48 de cartușe, așa cum acestea au fost identificate prin dovada predării la camera de corpuri delicte, precum și a pistolului marca B., calibru 9 mm.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că în urma unei înțelegeri anterioare, în dimineața zilei de 20 noiembrie 2007, inculpatul N.C.Ș., împreună cu coinculpatul D.M.D., au plecat din municipiul Craiova, cu autoturismul marca D.E., aparținând firmei de T.P., în direcția punctului de trecere a frontierei Calafat, ajungând astfel în localitatea Vidin - Bulgaria.

De aici, inculpatul N.C.Ș. a cumpărat 4 pistoale marca E., model F.M., cal. 9 mm, destinate tragerii cu muniție fără proiectil, cu efect acustic și lacrimogen, împreună cu un număr de 48 de cartușe.

După ce au cumpărat armele și muniția, cei doi inculpați le-au ascuns în anumite locuri din autoturism pentru ca, apoi, să se întoarcă în țară, prin același loc de trecere a frontierei - Calafat, cu feribotul, la orele 13,00.

Pentru mai multă siguranță și pentru a nu crea suspiciuni la frontieră, după ce au trecut de P.T.F. Vidin, inculpații au acceptat să ia în mașina cu care erau și bagajele unor cetățeni români ce se întorceau acasă.

Imediat după ce au trecut frontiera de stat a României, inculpații au fost prinși în flagrant de echipa operativă formată din procuror și polițiști.

Totodată, prima instanță a mai reținut că, anterior, respectiv la începutul lunii octombrie 2007, procedând asemănător, inculpatul N.C.Ș. a mai introdus în țară un pistol calibrul 9 mm, cu gaze și bilă, marca B. C. 06, calibrul 9 mm, pentru care obținuse certificatul de deținător pentru arme neletale seria CN nr. 0031888 din 11 octombrie 2007.

Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică efectuat de specialiștii din cadrul I.P.J. Dolj, fila 108 dosar urmărire penală, a rezultat că cele patru pistoale introduse nelegal în țară sunt în stare de funcționare, ele prezentând modificări în sensul că fiecărei arme în parte i-a fost înlăturat obturatorul destinat împiedicării folosirii muniției cu proiectil, în stare de folosință fiind și cele 48 de cartușe aferente, acestea prezentând modificări prin introducerea în vârf a câte unei bile metalice, iar datorită modificărilor aduse celor patru pistoale, cartușele respective puteau fi folosite.

Totodată, același raport de constatare a mai stabilit că, inițial, armele ce au făcut obiectul examinării, cât și cartușele aferente au făcut parte din categoria armelor neletale, însă prin modificările aduse, acestea puteau deveni letale.

Situația de fapt reținută de prima instanță, existența faptelor, cât și vinovăția inculpaților au fost demonstrate de un probatoriu constând în: declarațiile de recunoaștere făcute de inculpați, acestea coroborate cu cele concluzionate în raportul de constatare tehnico-științifică, cât și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului.

La individualizarea judiciară a pedepselor, cât și la stabilirea modalității de executare, prima instanță a avut în vedere criteriile înscrise în art. 72 C. pen., cât și cerințele instituite prin art. 52 C. pen., față de inculpatul D.M.D. fiind reținute și unele împrejurări cu caracter atenuant, cu efectul prevăzut de art. 76 C. pen., în planul stabilirii pedepselor.

Împotriva hotărârii pronunțată de prima instanță, au declarat apel inculpații N.C.Ș. și D.M.D., fiecare, atât în motivele scrise, cât și prin apărători, susținând nelegalitatea și netemeinicia soluției.

Astfel, N.C.Ș. a criticat sentința primei instanțe invocând, mai întâi, nelegalitatea soluției, sub aspectul că încadrarea juridică dată activității infracționale a inculpatului este greșită, în realitate săvârșindu-se doar infracțiunea prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, iar cea prevăzută de art. 279 C. pen., absorbindu-se în chip natural în infracțiunea incriminată de legea specială.

În al doilea rând, a fost invocat aspectul de netemeinicie vizând greșita stabilire a pedepselor, cât și alegerea nejudicioasă a modalității de executare pentru pedeapsa rezultantă, apreciindu-se că, în raport de datele ce-l caracterizează, de comportamentul său după comiterea faptei, elemente rezultate din evaluarea făcută de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj, în cauză pot fi aplicate dispozițiile art. 861 C. pen., în raport de care să fie dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Inculpatul D.M.D. a criticat soluția doar pentru netemeinicie, sens în care a apreciat că, sub aspectul modalității de executare aleasă pentru pedeapsa rezultantă, în cauză, s-a făcut o greșită individualizare, invocându-se aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante.

Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că prima instanță, pe baza unui probatoriu concludent, a reținut în cauză o situație de fapt exactă, stabilind judicios că activitatea infracțională a inculpatului N.C.Ș., consumată în împrejurările mai sus descrise, întrunește conținutul constitutiv a două infracțiuni continuate, de contrabandă calificată prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006, și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 279 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pe când cea săvârșită de coinculpatul D.M.D., întrunește conținutul constitutiv al infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 271 din Legea nr. 86/2006, și complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) C. pen.

Cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpaților subzistă, ele s-au consumat în condițiile concursului ideal de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. b C. pen., având un obiect juridic diferit, dar și cu modalități deosebite de realizare a elementului material, în cazul infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., acesta realizându-se (în cauza de față) prin acțiunile de deținere și transport a armelor și munițiilor, pe când, în cazul infracțiunii de contrabandă calificată prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, elementul material implicând introducerea fără drept a armelor și munițiilor pe teritoriul României.

S-a apreciat că soluția primei instanțe este criticabilă pentru motivul de netemeinicie, vizând greșita alegere a modalității de executare pentru pedepsele rezultante aplicate celor doi inculpați.

Lipsa antecedentelor penale și a altor conduite negative anterioare, deținerea în mod constant a unui loc de muncă și a unor venituri stabile, susținerea primită din partea familiilor, existența unor stiluri de viață echilibrate și a unor moduri constructive de ocupare a timpului anterior, perioada scursă în arest preventiv, de 7 luni (în privința inculpatului N.C.Ș.), sunt elemente ce îndreptățesc instanța de apel să stabilească în sensul că scopul pedepselor rezultante - de 3 ani închisoare și, respectiv de 6 luni închisoare, aplicate inculpaților, poate fi atins și fără executarea efectivă a acestora.

Pentru motivele expuse, Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin Decizia penală nr. 70 din 22 mai 2008, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a dispus următoarele:

A admis apelurile declarate de inculpații N.C.Ș. și D.D.M., împotriva sentinței penale nr. 97 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 22007/63/2007.

A desființat sentința numai sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei, aleasă față de fiecare inculpat.

A înlăturat dispozițiile art. 71 și art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., aplicate față de fiecare inculpat.

În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de:

-3 ani închisoare, cu 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 pct. l lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., aplicată inculpatului N.C.Ș., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 862 C. pen.

-6 luni închisoare, aplicată inculpatului D.M.D., pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit potrivit art. 862 C. pen.

Pe durata termenului de încercare, condamnații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, potrivit art. 863 C. pen., astfel:

- să se prezinte la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea, sau la S.P.U.R.S.I de pe lângă Tribunalul Dolj;

- să anunțe orice schimbare de domiciliu ori reședință, cât și orice deplasare ce depășește 8 zile;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a le fi controlate mijloacele de existență;

A aplicat art. 864 C. pen.

A aplicat inculpaților pedeapsa accesorie prev. de art. 64 pct. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe care a suspendat-o pe durata termenului de încercare, conform art. 71 alin. 5 C. pen.

A dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului N.C.Ș., dacă nu este arestat în altă cauză.

A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Onorariul de avocat, în sumă de 100 lei, vizând apărarea din oficiu, a inculpatului D.D. - în apel se va plăti din fondul M.J.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul N.C.Ș.

Prin motivele de recurs, parchetul a criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

1. Greșita indicare a temeiului juridic al confiscării respectiv în hotărâri se indică art. 118 lit. a) C. pen. ca temei al confiscării speciale a celor 5 pistoale și 48 cartușe, în loc de 118 lit. f) C. pen., cum ar fi fost corect.

Motivul de recurs a fost întemeiat în drept, pe dispozițiile art. 3859 pct. 9 C. proc. pen.

2. Greșita suspendare sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților, de către instanța de apel, având în vedere gradul sporit de pericol social al infracțiunilor.

În drept, parchetul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Cu prilejul dezbaterilor în fond asupra recursurilor, reprezentantul parchetului a arătat că înțelege să susțină doar cel de al doilea motiv de recurs referitor la greșita individualizare a pedepselor.

Inculpatul N.C.Ș. a criticat hotărârile pronunțate în cauză sub următoarele aspecte:

1. Greșita încadrare juridică dată faptelor, prin greșita reținere a celor două infracțiuni în sarcina inculpatului, în condițiile în care infracțiunea prevăzută de art. 279 C. pen. este absorbită, natural, de infracțiunea prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006.

Se susține că faptele inculpatului reprezintă o unitate naturală de infracțiuni și nu un concurs de infracțiuni.

În cauză există o pluralitate aparentă de infracțiuni, în condițiile în care pentru existența celor două infracțiuni ar fi fost necesar ca ulterior introducerii în țară, prin alte acte materiale și în baza aceleiași rezoluții infracționale, să fi deținut și transportat armele și muniția o perioadă de timp, pe teritoriul țării.

Inculpatul a solicitat achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 279 C. pen.

2. În cauză, au fost încălcate dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. de către organele de urmărire penală, inculpatul săvârșind infracțiunile reținute în sarcina sa, ca urmare a „provocării” investigatorului sub acoperire, care a avut inițiativa săvârșirii faptelor.

3. Inculpatul solicită, în raport de circumstanțele personale, pozitive, respectiv este tânăr, este infractor primar, a avut o atitudine sinceră, este căsătorit și încadrat în muncă, reținerea circumstanțelor atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Recursul inculpatului va fi examinat prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17, pct. 14 C. proc. pen.

Examinând hotărârile pronunțate în cauză sub aspectele invocate de parchet și inculpat, cât și prin prisma cazurilor de casare menționate, Înalta Curte constată că recursurile formulate nu sunt fondate.

1. Pe baza probelor administrate, în cauză a fost stabilită corect situația de fapt, anterior redată, și care, de altfel, nu a fost contestată nici de către parchet și nici de către inculpați.

De asemenea, Înalta Curte constată că situația de fapt a fost încadrată corespunzător și în drept.

Astfel, faptele inculpatului N.C.Ș. care, în cursul lunilor octombrie – noiembrie 2007, s-a deplasat în Bulgaria, de unde a cumpărat și apoi a introdus, fără drept, în țară 5 arme și 58 cartușe, pe care le-a deținut și transportat, tot fără drept, în vederea înstrăinării, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni realizate în formă continuată și aflate în concurs ideal, respectiv infracțiunea de contrabandă calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului D.M.D. care, în ziua de 20 noiembrie 2007 l-a transportat pe inculpatul N.C.Ș. în Bulgaria, cu un autoturism, cunoscând că acesta urma să achiziționeze arme neletale, l-a ajutat pe acesta să le introducă fără drept pe teritoriul României, ascunzându-le în interiorul mașinii, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni, aflate în concurs ideal, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 271 din Legea nr. 86/2006 și de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) C. pen.

Greșit se susține de către inculpatul N.C.Ș. că în cauză nu există o pluralitate de infracțiuni în forma concursului ideal de infracțiuni.

Potrivit art. 271 din Legea nr. 86/2006 constituie infracțiunea de contrabandă calificată introducerea sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile.

Potrivit art. 279 alin. (1) C. pen. constituie infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor deținerea, portul, confecționarea, transportul, precum și orice altă operație privind circulația armelor și munițiilor.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de contrabandă calificată prevăzută de art. 271 C. vam. îl constituie activitatea de trecere peste frontieră (în sensul de scoatere din țară sau de introducere în țară) a armelor, munițiilor, materialelor explozive.

Cerința esențială care trebuie îndeplinită pentru existența laturii obiective a infracțiunii de contrabandă calificată este aceea că activitatea care formează elementul material al faptei să se desfășoare „fără drept”.

Infracțiunea se consumă în momentul realizării elementului material, respectiv atunci când armele, munițiile sunt trecute peste frontieră, fără a fi prezentate pentru controlul vamal.

Elementul material al infracțiunii prevăzută în art. 279 alin. (1) C. pen. constă într-una din următoarele acțiuni : deținerea, portul, confecționarea, transportul sau efectuarea oricăror operațiuni privind circulația armelor și munițiilor.

Deținerea armelor și munițiilor înseamnă primirea și păstrarea acestora, indiferent de modalitatea de dobândire (cumpărare, donație, împrumut) și dacă făptuitorul le deține pentru el sau pentru altul.

Portul de arme sau muniții înseamnă a avea asupra sa arme și muniții.

Confecționarea de arme sau muniții înseamnă producerea unor astfel de bunuri.

Transportul de arme sau muniții înseamnă a le deplasa, a le duce dintr-un loc în altul.

Orice operațiuni privind circulația armelor și munițiilor înseamnă orice acțiune prin care bunurile sunt transmise de la un deținător la altul.

Rezultă că pentru existența infracțiunii este suficient să se săvârșească numai una dintre modalitățile alternative de realizare a elementului material.

Pentru ca acțiunile de deținere, port, confecționare, transport de arme și muniții, precum și orice operațiune privind circulația acestora să întregească latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., trebuie să fie îndeplinită și cerința esențială ca acțiunea respectivă să fie „fără drept”, respectiv când nu sunt respectate condițiile prevăzute în Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Infracțiunea privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor se consumă în momentul în care executarea acțiunii care constituie elementul material al faptei a ajuns până la capăt și a produs urmarea imediată, respectiv s-a creat starea de pericol pentru relațiile sociale ocrotite.

Din aceste scurte aserțiuni teoretice, rezultă că cele două infracțiuni cu modalități diferite de realizare a elementului material pot coexista, având o existență de sine-stătătoare.

În cauză, după cum s-a menționat, corect au fost reținute în sarcina inculpatului N.C.Ș. un concurs ideal de infracțiuni, respectiv infracțiunea de contrabandă calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, care a constat în introducerea fără drept a armelor și munițiilor pe teritoriul României și s-a consumat, când bunurile au fost trecute peste frontieră, precum și infracțiunea de nerespectare a armelor și munițiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., care a constat în acțiunile de deținere și transport a armelor și munițiilor, după intrarea pe teritoriul României.

Pentru existența acestei infracțiuni nu are relevanță perioada de timp sau distanța pe care bunurile au fost deținute și transportate, cum a încercat să se apere inculpatul când a fost oprit de organele judiciare după 200 m de la intrarea în țară.

În raport de considerentele expuse, rezultă că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni descrise în concurs ideal prev. de art. 33 lit. b) C. pen., nefiind întrunite cerințele unității de infracțiune.

2. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 68 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a susținut că a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa la insistențele și promisiunile agentului sub acoperire.

Înalta Curte constată că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, însă în apărarea sa a invocat că nu i-a aparținut inițiativa infracțională, fiind determinat de investigatorul sub acoperire să comită faptele.

Într-adevăr, în raport de dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen., activitatea investigatorilor sub acoperire trebuie să se desfășoare în așa fel încât să nu conducă la provocarea unei infracțiuni, în special în cazurile în care aceștia acționează pe baza unor indicii temeinice că se pregătește săvârșirea unei infracțiuni.

În cauză, se constată că investigatorul sub acoperire „P.A.”, a acționat, practic, într-o manieră pur pasivă la activitatea inculpatului, neexercitând asupra acestuia o influență de natură să-l provoace să comită infracțiunile pentru care a fost cercetat și condamnat.

Din probele administrate în cauză, inclusiv din declarațiile recurentului inculpat, rezultă că acesta la sfârșitul lunii octombrie 2007, după ce în prealabil cumpărase un pistol pentru care avea „dovada notificării pentru procurare de arme neletale” și certificat de deținător de arme neletale, a cumpărat un alt pistol E.F.M. de 9 mm și 10 cartușe cu bile metalice, cu 35 euro.

În vederea înstrăinării acestei arme, inculpatul a căutat „doritori”, iar prin intermediul unei persoane, a cărei identitate nu o cunoaște, l-a cunoscut pe investigatorul sub acoperire, cu nume de cod P.A., căruia i l-a și vândut cu suma de 150 euro (pistolul având seria ștearsă) împreună cu 16 cartușe cu bilă metalică, deși investigatorul i-a comunicat că nu deține permis de port-armă.

Este adevărat că ulterior, agentul sub acoperire i-a dat bani inculpatului în vederea achiziționării de alte arme însă, în cauză, după cum s-a constatat acesta nu a exercitat o influență de natură a-l „incita” la comiterea infracțiunilor.

Astfel, recurentul a luat hotărârea de a comite și a comis acțiuni de contrabandă calificată și de deținere și transport de arme și muniții fără drept, înainte de a se întâlni cu investigatorul sub acoperire, pe care l-a abordat direct după ce l-a cunoscut prin intermediul unei alte persoane, propunându-i să achiziționeze arme și muniții.

Rezultă că inițiativa infracțională a aparținut inculpatului, fără ca investigatorul sub acoperire să-l fi determinat să săvârșească sau să continue săvârșirea infracțiunilor.

3. Înalta Curte constată că pedepsele aplicate celor doi inculpați corespund atât prin cuantum cât și prin modalitatea de executare, dublului scop educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen.

La stabilirea pedepselor au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunilor, natura acestora, împrejurările comiterii și modul de acționare (anterior redate), precum și circumstanțele personale ale inculpaților care sunt infractori primari, au avut o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând comiterea faptelor, sunt tineri și desfășurau o activitate socială utilă, fiind încadrați în muncă.

În raport de circumstanțele reale și personale reținute, Înalta Curte apreciază că nu se impune reducerea pedepsei pentru recurent.

De asemenea, Înalta Curte constată că reeducarea celor doi inculpați se poate realiza în mai bune condiții fără privare de libertate, simpla aplicare a pedepsei, în speță, constituind un avertisment pentru aceștia și o garanție că nu vor mai săvârși alte fapte penale.

De altfel, un rol important în reeducarea inculpatului N.C.Ș. l-a avut privarea acestuia de libertate în perioada 20 noiembrie 2007 – 22 mai 2008, Înalta Curte apreciind că o executare a pedepsei în regim de deținere ar putea avea consecințe negative asupra comportamentului viitor al recurentului, în condițiile în care există date certe privind reintegrarea în societate a acestuia.

În consecință, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de parchet și inculpatul N.C.Ș.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și de inculpatul N.C.Ș. împotriva Deciziei penale nr. 70 din 22 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, privind și pe inculpatul D.M.D.

Onorariul pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat D.M.D., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2009.