I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 982 din 18 martie 2009
Prin sentința penală nr. 110 din 12 iunie 2008 Tribunalul Sibiu i-a condamnat pe inculpații :
- C.A.G., fiul lui I. și al A., cetățenia română, fără antecedente penale
- în baza art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., la 5 ani închisoare;
- în baza art. 189 alin. (1), (2) C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., la 4 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
A dedus durata arestării preventive de la 21 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.
- P.P.V., fiul lui V. și al C., cetățenia română, fără antecedente penale
- în baza art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., la 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
A dedus reținerea și arestarea preventivă de la 20 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.
- M.I.A., fiul lui I. și al C., cetățenia română, elev, fără antecedente penale
- în baza art. 26 C. pen. raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 4 ani închisoare;
- în baza art. 26 C. pen. raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 3 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
A dedus reținerea și arestarea preventivă de la data de 20 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.
- M.B.F., fiul lui B. și al G., cetățenia română, elev, fără antecedente penale
- în baza art. 26 C. pen. raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 4 ani închisoare;
- în baza art. 26 C. pen. raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 3 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen.
A dedus reținerea și arestarea preventivă de la data de 20 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.
Inculpații au fost obligați, în solidar între ei precum și cu părțile responsabile civilmente, la plata daunelor morale în sumă de 50.000 lei în favoarea minorei B.I.L. și la 30 lei către Spitalul Municipal Mediaș.
Constată achitată suma de câte 6.700 lei de către inculpații P.P.V., M.I.A. și M.B.F., prin reprezentanți.
Inculpații au fost obligați, fiecare, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că inculpatul C.A.G. și partea vătămată B.L.I., minoră în vârstă de 12 ani, se cunosc de mai mult timp, fiind colegi de școală.
În considerarea acestor relații colegiale partea vătămată a mers de mai multe ori la domiciliul inculpatului, încercând chiar o apropiere mai intimă, fiind însă surprinsă de bunica acestuia în momentul în care încerca să îl sărute.
Din declarația asistentului social al școlii, R.A.M., s-a reținut că partea vătămată a fost văzută la școală chiar în brațele unui băiat, martora explicând aceasta prin latura sexuală mai dezvoltată a minorei față de a copiilor cu intelect normal.
La data de 20 septembrie 2006 toți cei patru inculpați, la propunerea inculpatului C.A.G., au făcut curățenie în boxa de la subsolul blocului din Municipiul Mediaș, cu motivarea că susnumitul inculpat va aduce o fată cu care să întrețină relații sexuale.
În jurul orelor 17,00, în timp ce inculpații C.A.G., M.I.A. și M.B.F. stăteau pe o bancă, în așteptare, a apărut pe drum partea vătămată B.L.I., împreună cu colega sa C.A.
Inculpatul C.A.G., văzând că partea vătămată a fugit din calea sa, a urmărit-o, prinzând-o și sucind-i mâinile la spate, după care a condus-o astfel, forțat, în boxa de la subsolul blocului din apropiere.
Martora C.A., deși inițial a perceput aceste fapte ca o joacă, în cele din urmă s-a alarmat și ajunsă la domiciliu, a povestit bunicii sale cele întâmplate.
Mai înainte însă de a merge acasă, martora C.A. i-a contactat pe inculpații M.B.F. și M.I.A. întrebându-i despre partea vătămată, însă aceștia i-au cerut să plece, dându-i de înțeles că, altfel, ar putea să pățească ceva.
S-a mai reținut că, în momentul în care inculpatul C.A.G. o conducea forțat pe partea vătămată spre boxă, le-a făcut semn, conform celor prestabilite, inculpaților M.B.F. și M.I.A. să-i urmeze după 10 minute.
Ajuns în boxă cu partea vătămată, inculpatul C.A.G. prin constrângere a întreținut relații sexuale anale cu aceasta, în condițiile în care minora era virgină și nu a mai avut anterior nici relații sexuale anale.
După consumarea acestei relații sexuale, în boxă au intrat ceilalți 3 inculpați.
Inculpatul P.P.V. a întreținut, tot prin constrângere, o relație sexuală anală cu partea vătămată, căreia i-a cerut ca, în același timp, să-i masturbeze pe inculpații M.B.F. și M.I.A., lucru nefinalizat însă.
Relația sexuală anală cu inculpatul P.P.V. i-a declanșat părții vătămate o emisie de excremente, ceea ce i-a făcut pe inculpații M.B.F. și M.I.A. să se răzgândească.
Și în aceste condiții, inculpatul C.A.G. a mai realizat un raport sexual normal cu partea vătămată, în prezența celorlalți 3 inculpați.
După aceste acte, inculpații i-au permis părții vătămate să plece acasă.
Din raportul de constatare medico-legală al S.M.L. Județean Sibiu rezultă că minora B.L.I. a prezentat leziuni traumatice, respectiv excoriații în regiunea laringiană și pe fața anterioară coapsa dreaptă, precum și deflorare recentă care s-a putut produce la data de 20 septembrie 2006 și care atestă consumarea unor raporturi sexuale recente pe cale vaginală.
Asemenea, au fost identificate leziuni traumatice recente la examenul anal, care atestă consumarea la data de 20 septembrie 2006 unor raporturi sexuale pe cale anală.
Leziunile traumatice constatate necesită 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Pe baza probelor instanța a concluzionat că inculpații C.A.G. și P.P.V. au săvârșit infracțiunea de viol asupra părții vătămate B.L.I., având relații și raporturi sexuale cu aceasta prin constrângere iar inculpații M.I.A. și M.B.F. au săvârșit infracțiunea de complicitate la viol, prin acceptarea propunerii inculpatului C.A.G. de a participa la realizarea actelor sexuale cu partea vătămată, de a fi prezenți în timpul consumării acestora și chiar de a fi încercat să întrețină relații sexuale, hotărâre nefinalizată datorită împrejurărilor concrete ale faptei.
Inculpatului C.A.G. i s-a mai reținut săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate, constând în acostarea părții vătămate, conducerea forțată a acesteia în boxa de la subsolul blocului și împiedicarea minorei să părăsească încăperea până la consumarea violului, iar inculpaților M.B.F. și M.I.A. li s-a reținut și complicitate la lipsirea de libertate a părții vătămate, prin acordul acestora de a fi condusă minora în boxă, acțiune la care au asistat pasiv și apoi prin prezența lor în boxă în timpul împiedicării părții vătămate de a pleca.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel toți inculpații precum și părțile responsabile civilmente P.C., M.I. și M.G.
Inculpatul C.A.G. a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante și, alternativ, aplicarea unei pedepse spre limita minimă sau măsura educativă a libertății supravegheate cu încredințarea supravegherii bunicii sale, în considerarea situației sale personale, respectiv provenind din familie dezorganizată fiind abuzat fizic și emoțional.
Inculpatul P.P.V. a solicitat, de asemenea, reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei, cu suspendarea executării sub supraveghere, fiind în prezent absolvent de liceu și urmând cursurile unei facultăți.
La rândul lor, inculpații M.B.F. și M.I.A. au solicitat o aplicare mai eficientă a circumstanțelor atenuante prin reducerea pedepselor și suspendarea executării acestora sub supraveghere.
Părțile responsabile civilmente au criticat hotărârea, în latura penală, pentru neacordarea semnificației cuvenite comportamentului deviant și provocator al părții vătămate iar, în latura civilă, pentru neluarea în considerare a tranzacției încheiate de părți cu privire la despăgubiri, obligându-i în solidar la 50.000 lei cu titlu de daune morale deși s-au înțeles și au achitat, fiecare, câte 6.700 lei.
Prin Decizia penală nr. 31 din 30 octombrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondate toate apelurile.
Instanța de control judiciar a constatat că în cauză s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor pentru toți inculpații și, de urmare, nu există împrejurări care să justifice reținerea circumstanțelor atenuante inculpaților C.A.G. și P.P.V. sau care să conducă la schimbarea modalității de executare pentru toți inculpații, conduita acestora nefiind sinceră pe tot parcursul procesului penal.
Sub aspectul laturii civile, instanța de apel a reținut că, în adevăr, părțile responsabile civilmente M.G., P.C. și M.I. au achitat mamei părții vătămate câte 6.700 lei și au încheiat o convenție civilă la data de 6 noiembrie 2006 prin care reprezentanta părții vătămate a precizat că nu mai are alte pretenții.
Numita V.I.L., mama minorei, a mai dat o declarație, autentificată de notar, prin care susține că cele afirmate de fiica ei nu sunt adevărate și că aceasta nu a fost forțată să întrețină relații sexuale.
Aceste acte, însă, au fost explicate de V.I.L. prin declarație depusă la 13 februarie 2008 la instanța de fond prin aceea că le-a semnat în necunoștință de cauză, fiind convinsă de propriul avocat, care este cel care a determinat-o să nu se prezinte la proces.
Instanța de apel reține că la termenul din 2 iunie 2008, la dezbaterea fondului, pe lângă concluziile reprezentantului parchetului de obligare a inculpaților la plata sumei de 50.000 lei, în solidar cu părțile responsabile civilmente, aceleași concluzii au fost puse și de apărătorul părții civile.
În acest context instanța de fond este cea competentă să stabilească întinderea despăgubirilor cuvenite părții vătămate lipsită de capacitate de exercițiu.
În sfârșit, instanța de control judiciar a constatat că suma stabilită de instanța de fond pentru acoperirea daunelor morale este corectă și corespunde traumelor suferite de victimă.
Decizia penală susmenționată a fost atacată cu recurs de către inculpații P.P.V., M.I.A. și M.B.F. precum și de către părțile responsabile civilmente P.C., M.I. și M.G.
Prin motivele scrise și susținute oral, inculpatul P.P.V. a criticat greșita individualizare a pedepsei, omițând să constate existența unor împrejurări care privesc conduita acestuia și au semnificația circumstanțelor atenuante, cu efectul reducerii pedepsei și posibilitatea aplicării dispozițiilor art. 861 C. pen., respectiv de suspendare sub supraveghere a executării acesteia.
Inculpatul a mai criticat hotărârea sub aspectul greșitei încadrări juridice, fapta realizând conținutul infracțiunii prevăzută de art. 198 C. pen. întrucât raportul sexual a avut loc cu consimțământul minorei.
Inculpatul M.B.F. a criticat hotărârea prin motivele scrise sub aspectul neconstatării încălcării dreptului la apărare în cursul urmăririi penale și la instanța de fond, în sensul că același apărător din oficiu și, mai apoi, apărător ales, a asigurat asistența juridică în momentele inițiale, atât acestuia cât și celorlalți inculpați, toți minori, deși aveau interese contrare. Aceeași încălcare a dreptului la apărare i-a fost adusă și la instanță, avocatul ales L.D. asigurându-i asistența juridică atât lui cât și inculpaților M.I.A. și P.P.V.
Inculpatul a mai criticat hotărârea pentru greșita individualizare a pedepsei, impunându-se reducerea acesteia și aplicarea dispozițiilor privind suspendarea executării sub supraveghere și pentru greșita soluționare a laturii civile, considerând ca fiind o eroare gravă obligarea la daune morale în sumă de 50.000 lei în condițiile existenței convenției părților, care stinge acțiunea civilă, acțiune care nu poate fi promovată decât de persoana vătămată.
Inculpatul M.I.A. a solicitat prin apărător și personal, reducerea pedepsei printr-o mai largă eficiență dată circumstanțelor atenuante și suspendarea executării acesteia sub supraveghere.
Pentru partea responsabilă civilmente M.G. apărătorul ales a solicitat admiterea recursului pentru greșita obligare la despăgubiri cu titlu de daune morale în sumă de 50.000 lei, în condițiile în care părțile au încheiat o convenție civilă, care potrivit art. 969 C. civ. are putere de lege între părțile contractante iar, pe de altă parte, acțiunea civilă este „intuitu persone”, care s-a stins prin tranzacție, nemaiputând fi promovată de procuror.
Recurenta parte responsabilă civilmente P.C. a solicitat reducerea despăgubirilor la sumele convenite prin tranzacție.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate dar și de cazurile de casare care, în conformitate cu dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu, Curtea constată că recursurile inculpaților P.P.V., M.I.A. și M.B.F. sunt fondate.
Așa cum rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale și în cel al judecății, situația de fapt reținută de instanțe este corectă.
La data de 20 septembrie 2006, din inițiativa inculpatului C.A.G., toți inculpații au convenit să întrețină relații sexuale cu partea vătămată B.L.I. În prealabil inculpații au făcut curățenie în boxa de la subsolul blocului în care urma să aibă loc întâlnirea, după care, în după amiaza aceleiași zile, inculpații C.A.G., M.I.A. și M.B.F. au așteptat trecerea minorei de la școală.
Inculpatul C.A.G., considerat prietenul părții vătămate, este cel care a urmărit-o pe aceasta și prin forță, răsucindu-i mâna la spate, a condus-o în boxa blocului unde prin constrângere, a întreținut o relație sexuală anală cu minora.
În acest timp, conform celor puse de acord, ceilalți trei inculpați au venit în boxă, inculpatul P.P.V. întreținând o relație sexuală anală cu minora, tot prin constrângere.
Inculpații M.I.A. și M.B.F., prezenți în timpul consumării acestui din urmă act sexual, au intenționat să participe personal, la sugestia inculpatului P.P.V.., la realizarea unor acte sexuale, constând în masturbarea lor de către partea vătămată, însă, datorită împrejurărilor, respectiv eliminarea excrementelor de către minoră în condițiile agresiunii anale, au renunțat.
La rândul lui, inculpatul C.A.G. a mai realizat un raport sexual normal cu partea vătămată, după care inculpații i-au permis acesteia să plece.
Criticile formulate îndeosebi de inculpatul P.P.V., potrivit cărora actele sexuale au avut loc cu acordul părții vătămate, sunt neîntemeiate.
Faptul conducerii părții vătămate sub constrângere în boxa blocului este pe deplin dovedit, inculpații confirmând răsucirea mâinii minorei de către inculpatul C.A.G.
Aceeași împrejurare este confirmată și de martora C.A.
Declarațiile părții vătămate B.L.I.(dosar urmărire penală filele 26-29) prin care detaliază actele de constrângere la care a fost supusă în principal de inculpatul C.A.G., sub imperiul cărora, „datorită spaimei pe care am tras-o și a chinurilor la care am fost supusă, la un moment dat am făcut pe mine” (decl. p.v. - fila 29 verso), se coroborează cu constatările raportului medico-legal, potrivit cărora minora a prezentat leziuni traumatice pentru vindecarea cărora a necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale, fiind deflorată recent și prezentând și leziuni anale recente, care confirmă relații sexuale anale.
Asemenea, în seara aceleiași zile de 20 septembrie 2006 partea vătămată a adus la cunoștința mamei sale și tatălui vitreg ceea ce i s-a întâmplat, fiind încunoștiințat de îndată organul de poliție.
Față de aceste împrejurări, încadrarea juridică a faptelor inculpaților în dispozițiile art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) teza I C. pen., cu forma de participație reținută fiecăruia, este legală.
Nici critica formulată de inculpatul M.B.F. referitoare la încălcarea dreptului său la apărare atât în cursul urmăririi penale cât și la judecata în fond și apel, prin desemnarea unui singur apărător pentru mai mulți inculpați, în condițiile în care aveau interese contrare, nu este întemeiată.
În cauză, în raport de poziția procesuală a inculpaților, care au recunoscut participarea la săvârșirea faptelor așa cum a fost reținută, nu se identifică interese contrare ale acestora.
Deși toți și-au recunoscut contribuția în forma de participație reținută, tot omogen în fața instanțelor au negat folosirea constrângerii, susținând că partea vătămată a fost de acord să aibă relații sexuale.
În aceste condiții, Curtea constată că sub aspect etic și profesional apărătorul inculpaților nu s-a aflat în imposibilitate de a face apărările necesare susținerii intereselor acestora, nefiind încălcat dreptul la apărare.
Recursurile inculpaților M.I.A. și M.B.F. sunt însă întemeiate pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. cu referire la condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen.
Așa cum rezultă din mijloacele de probă, după înțelegerea asupra întreținerii de relații sexuale cu partea vătămată, realizată de toți inculpații, inculpatul C.A.G., în prezența inculpaților M. și M., aflați pe o bancă, a acostat-o pe minoră și prin răsucirea brațului la spate a condus-o forțat în boxa blocului, unde au avut loc relațiile sexuale cunoscute, după care i-au dat drumul.
Lipsirea de libertate a părții vătămate, în aceste împrejurări și de această durată, respectiv pe timpul necesar realizării actelor sexuale, face parte din elementul material al infracțiunii de viol, fiind absorbită de acesta.
Așa fiind, în temeiul art. 3857 C. proc. pen. Curtea va extinde efectele recursurilor inculpaților M.I.A. și M.B.F. și cu privire la inculpatul C.A.G., dispunând, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea acestora, respectiv a inculpatului C.A.G. pentru săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., iar a inculpaților M.I.A. și M.B.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.
Recursul inculpatului P.P.V. va fi admis pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Curtea, luând în considerare împrejurările comiterii faptelor, din care rezultă că inculpatul P.P.V. a avut o contribuție redusă la racolarea și conducerea părții vătămate în boxa blocului, precum și conduita anterioară și ulterioară a acestuia, caracterizată prin referatul de evaluare ca pozitivă, va reține circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., coborând pedeapsa sub minimul special.
Va fi menținută însă dispoziția de executare a pedepsei prin privare de libertate, apreciind că față de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, această modalitate de executare este în măsură să asigure, alături de funcția de constrângere a pedepsei, și pe cea de reeducare, toate în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Recursurile inculpaților M.I.A. și M.B.F. vor fi admise în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. cu referire la modalitatea de executare a pedepsei de câte 4 ani închisoare aplicate pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de viol.
Așa cum s-a reținut, cei doi inculpați recurenți au avut o contribuție mai redusă și aceasta a constat în prezența fizică la locul faptei, ceea ce a întărit evident, hotărârea celorlalți inculpați în a comite actele de viol și, corelativ, a reprezentat un factor inhibant pentru partea vătămată, însă, faptic, în împrejurările date, nu au practicat nici unul relații sexuale cu minora.
Pedepsele aplicate, de către 4 ani închisoare, sunt bine individualizate, neimpunându-se reducerea lor, însă modalitatea de executare va fi modificată, în sensul suspendării sub supraveghere a executării acestora, în condițiile art. 1101 C. pen., pe câte un termen de încercare de 5 ani.
Pe durata suspendării executării pedepselor sub supraveghere inculpații se vor supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a) – d) C. pen., urmând să se prezinte la S.P.V.R.S.I., la datele ce le vor fi fixate.
Cât privește criticile referitoare la soluționarea laturii civile a cauzei, acestea se învederează ca nefondate.
Potrivit art. 17 C. proc. pen., acțiunea civilă se pornește și se exercită și din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, așa cum este cazul părții vătămate B.L.I., minoră în vârstă de 12 ani, instanța fiind obligată să se pronunțe din oficiu asupra reparării pagubei și a daunelor morale, chiar dacă aceasta nu este constituită parte civilă.
Instanțele au procedat în conformitate cu aceste dispoziții legale, iar Curtea constată că suma stabilită cu titlu de daune morale are deplină justificare.
Faptul că unii dintre inculpați, prin părinții lor, au achitat o parte din suma stabilită cu titlu de daune morale, este o chestiune care privește faza de executare a hotărârii.
De urmare, recursurile părților responsabile civilmente P.C., M.I. și M.G. au fost respinse ca nefondate.