Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 825 din 18 iulie 2009, Tribunalul București a condamnat pe inculpații:
I. In baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. b) și alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.G.C., la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. raportat la art. 49 și art. 58 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c), a fost condamnat același inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatului să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 86/1 C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 86/2 C. pen., a fost stabilit un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 359 C. proc. pen. s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86/4 C. pen.
În baza art. 86/3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarele măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la Serv. de probațiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
II. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. b) și alin. (3) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.I.D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. raportat la art. 49 și art. 58 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) raportat Ia art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 86/1 cu aplicarea art. 13 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 86/2 C. pen., s-a stabilit un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86/4 C. pen.
În baza art. 86/3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la Serv. de probațiune de pe lângă Tribunalul Vâlcea; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice inform ații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
III. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 alin. (2) din aceeași lege, art. 74 lit. a), c), art. 76 alin. (1) lit. d) și art. 99 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.F. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 cu aplicarea art. 13 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 110 C. pen., s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani.
În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. raportat la art. 49 și art. 58 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c), art. 76 alin. (1) lit. d), și art. 99 C. pen., a fost condamnat același inculpat o pedeapsă de 9 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 9 luni închisoare.
În baza art. 81 cu aplic. art. 13 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 110 C. pen., s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.
În baza art. 118 lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpații I.G.C. și C.I.D., a câte 6428, 456 lei precum și a echivalentul în lei al sumelor de 2216, 10 dolari SUA și 1222,524 EURO, (la cursul BNR, la data efectuării plății), iar de la inculpatul G.F., a sumei de 3214, 228 lei precum și echivalentul în lei al sumelor de 1108,80 dolari SUA și 611,262 Euro (la cursul BNR, la data efectuării plății), obligându-i la plata acestora către stat.
În baza art. 14 raportat la raportat art. 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998 și urm. C. civ., au fost obligați în solidar inculpații iar pe inculpatul G.F., în solidar și cu partea responsabilă civilmente, G.E., să plătească părților civile: - H.N., echivalentul în lei (la cursul BNR, la data efectuării plății), a sumei de 1200 dolari SUA, - J.T., echivalentul în lei (la cursul BNR, la data efectuării plății), a sumei de 220, 50 EURO, - C.H.S., echivalentul în lei (Ia cursul BNR, la data efectuării plății), a sumei de 500 dolari singaporezi - A.F. echivalentul în lei (la cursul BNR, la data efectuării plății), a sumei de 554 dolari SUA - M.P. echivalentul în lei (la cursul BNR, la data efectuării 4 plății), a sumei de 1200 dolari SUA.
S-a luat act că părțile vătămate M.B., E.D.R.P. și D.D.E., nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații I.G.C. și C.I.D. să plătească câte 470 lei iar inculpatul G.F., în solidar cu partea responsabilă civilmente, G.E., să plătească suma de 470 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut că în toamna anului 2005 inculpații I.G. și C.I. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care a aderat cu bună știință și inculpatul G.F., având ca scop infracțional realizarea de activități specifice de înșelăciune prin vânzarea de bunuri fictive cu prilejul organizării unor așa-zise licitații pe Internet. Inculpații au acționat în perioada septembrie-decembrie 2005 și au indus în eroare, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, mai mulți cetățeni străini prin procedeul infracțional arătat.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații prin apărător, pe motivul greșitei condamnări pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și solicitând achitarea în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. c) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și schimbarea încadrării juridice din art. 49, art. 58 din Legea nr. 61/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.
Curtea de Apel a respins apelul ca inadmisibil, cu motivarea că, în conformitate cu dispozițiile art. 362 alin. (2) C. proc. pen., apelul poate fi declarat pentru inculpat și de către apărător, însă acesta declară apel exclusiv și în interesul titularului dreptului întrucât, potrivit dispozițiilor art. 172 alin. final și art. 173 alin. (2) C. proc. pen., exercită drepturile procesuale ale părților.
Ca urmare, calea de atac trebuie însușită de către inculpat, care apreciază asupra existenței unui interes propriu, iar manifestarea sa de voință trebuie să fie expresă și neechivocă.
În contextul în care apărătorul a apreciat că inculpații nu au recunoscut sau achiesat la utilitatea declarării apelului, acea cale de atac este inadmisibilă și, în consecință, e respins apelul ca atare.
Împotriva deciziei, același apărător a declarat recurs, pentru inculpații I.G.C. și C.I.D., recurs nemotivat.
Examinând din oficiu, temeinicia și legalitatea deciziei prin prisma dispozițiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 172 alin. ultim și art. 173 alin. (2) C. proc. pen., în cursul judecății apărătorul are dreptul să exercite drepturile procesuale ale părții, unul din acestea fiind declararea apelului sau recursului, după caz, singura condiție fiind aceea ca să și fie acordată asistența juridică la instanța a cărei hotărâre se atacă.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen., apelul poate fi declarat, pentru inculpat [alin. (1) lit. b) din text] și de către apărătorul acestuia.
Din examinarea textelor, nu rezultă condiționarea acceptului inculpatului, iar dacă instanța are dubii cu privire la aceasta, este obligată să îl întrebe dacă își însușește sau nu calea de atac promovată,
În speță, Curtea a concluzionat, numai pe baza afirmațiilor apărătorului, că inculpații au fost de acord cu sentința și, în consecință, nu își însușesc apelul - considerând, în final că acesta este inadmisibil - ceea ce contravine textelor de lege invocate.
Față de aceste motive, recursul declarat de apărător - pentru inculpații I.G.C. și C.I.D. - va fi admis, conform dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., în cauză fiind incident motivul de casare prev. de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen. și se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de inculpații I.G.C. și C.I.D. împotriva deciziei penale nr. 262/A din 16 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.
Casează decizia atacată și trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel București.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de câte 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 martie 2010.