Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 29 decembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 12766/2/2010, constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților R.C.A. și M.I.I., a dispus menținerea acesteia.

Pentru a pronunța încheierea, instanța, sesizată cu judecarea apelurilor formulate de inculpați împotriva sentinței penale nr. 825 din 02 noiembrie 2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală, verificând din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 300² raportat la art. 160^b C. proc. pen., măsura arestării preventive, a constatat că subzistă, și în faza soluționării căii de atac a apelului, temeiurile de drept și de fapt care au determinat luarea măsurii, fiind, deci, întrunite cerințele prevăzute de art. 61¹ C. proc. pen., art. 143 și art. 148 lit. f) din același cod, faptele pentru care inculpații au fost urmăriți penal și condamnați în primă instanță fiind grave, în sarcina lor reținându-se infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, tâlhărie, omor deosebit de grav, iar în dosar sunt probe că lăsarea lor în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta desprinzându-se atât din gravitatea deosebită a faptelor presupus a fi fost comise de ei, cât și din conduita adoptată.

S-a mai reținut că sunt incidente și dispozițiile art. 5 paragraful 1 lit. a) C.E.D.O., ei fiind menținuți în stare de arest legal, pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal competent.

Împotriva încheierii, inculpații, în termenul legal, au declarat recursuri, ei cerând lăsarea în stare de libertate, sens în care s-a motivat că se impune revocarea măsurii arestării preventive.

Recursurile nu sunt fondate pentru considerentele ce se vor dezvolta.

Din verificarea lucrărilor cauzei, se reține că prin sentința penală nr. 825 din 02 noiembrie 2010, Tribunalul București, secția a II-a penală a condamnat pe inculpatul R.C.A. la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și pe inculpatul M.I.I. la pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi.

Totodată, se reține că ambii inculpați au fost arestați preventiv la 06 februarie 2009, instanța constatând că temeiurile legale ale măsurii îndeplineau cerințele art. 143 și ale art. 148 lit. f) C. proc. pen.

La acest moment procesual, în dosar sunt indicii rezonabile de a se crede că temeiurile nu au încetat, inculpații au comis faptele infracționale pedepsibile cu pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare, iar din datele cauzei, sunt și probe că lăsarea lor în stare de libertate afectează negativ opinia publică, în aprecierea pericolului având relevanță natura gravă a infracțiunilor, de violență (tâlhărie, lipsire de libertate în mod nelegal, omor deosebit de grav), faptele sunt comise în condițiile concursului real, cu consecința morții victimei I.S.M.

În ce privește durata arestării preventive, avându-se în vedere că dosarul se află în faza apelului, nu s-a depășit termenul rezonabil, iar inculpații au fost condamnați, chiar nedefinitiv fiind, la pedepse privative de libertate.

Ca atare, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, intervenind și condamnarea ambilor inculpați, nu se impune revocarea măsurii arestării lor preventive, încheierea recurată fiind legală și temeinică.

Pentru motivele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpați vor fi respinse ca nefondate.

Potrivit dispozițiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații R.C.A. și M.I.I. împotriva încheierii din 29 decembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 12766/2/2010.

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 ianuarie 2011.