Deliberând asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr. 5179 din 10 martie 1998, reclamanta, Regionala C.F.R. Iași, în prezent S.N. C.F.R. Iași a solicitat obligarea pârâtelor SC F. SA Botoșani și SC C.C. SA Botoșani, la plata sumei de 70.910.190 lei, reprezentând contravaloarea vagonului cu terminația nr. 505 avariat în stația C.F.R. Botoșani și a cheltuielilor de judecată de 4.051.407 lei.
Motivându-și acțiunea, reclamanta arată că, în decembrie 1996, a sosit pe adresa pârâtei, SC F. SA Botoșani, un vagon încărcat cu țagle, expediat de C.O.S. Târgoviște, care a fost descărcat pe linia industrială a pârâtei SC C.C. SA și, datorită manipulării greșite a unui pachet de țagle, în greutate de 14 tone, vagonul a fost avariat.
Tribunalul Botoșani, prin sentința civilă nr. 203 din 13 aprilie 2000, pronunțată în fond, după casare, a admis în parte acțiunea reclamantei, a obligat pe pârâta SC F. SA Botoșani să plătească 70.910.190 lei daune și 4.051.407 lei cheltuieli de judecată.
Acțiunea a fost respinsă față de pârâta SC C.C. SA Botoșani.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere că răspunderea pentru paguba produsă aparține exclusiv pârâtei SC F. SA și nu pârâtei SC C.C. SA, întrucât operațiunile de descărcare au fost efectuate de echipa de muncitori ai pârâtei SC F. SA, chiar dacă descărcarea s-a făcut la linia industrială a pârâtei SC C.C. SA și cu utilajele acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC F. SA Botoșani, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, lipsa calității procesuale a sa, iar pe fond, o administrare defectuoasă a probelor, concluzionând că se impune casarea cu trimitere pentru efectuarea unei expertize în vederea stabilirii corecte a pagubei.
Curtea de Apel Suceava, prin decizia civilă nr. 478 din 17 noiembrie 2000, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei.
S-a reținut că descărcarea vagonului la o altă locație decât destinația inițială nu este de natură a transfera răspunderea pentru daunele rezultând din avarierea vagonului, întrucât, din probele dosarului, rezultă că personalul pârâtei SC F. SA a efectuat descărcarea, iar între reclamantă și pârâta SC C.C. SA nu există nici un raport juridic.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC F. SA Botoșani, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 4, 9, 10 și 11 C. proc. civ.
Se susține că numai printr-o interpretare și aplicare greșită a probelor dosarului și a dispozițiilor legale a fost confirmată sentința de fond, care era greșită, deoarece probele importante au fost ignorate, precum convenția dintre cele două pârâte, privind descărcarea vagoanelor, chiar dacă această convenție nu a fost materializată într-un înscris, care nu era neapărat necesar, conform art. 942, 1295 C. civ. și art. 36 C. com.
În opinia recurentei, faptul că vagonul a fost descărcat pe linia industrială a pârâtei SC C.M. SA, folosindu-se o macara a acesteia și sub supravegherea personalului calificat, ce deservea macaraua, duce la concluzia că pârâta, SC C.C. SA, este răspunzătoare de paguba produsă.
Recursul pârâtei SC F. SA Botoșani este nefondat.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că vagonul a fost expediat pe adresa pârâtei SC F. SA Botoșani, iar descărcarea s-a făcut pe linia industrială a celeilalte pârâte SC C.C. SA, deoarece prima pârâtă nu avea posibilități de descărcare în acel moment.
Obligația descărcării revine destinatarului mărfii și aceasta este cel care trebuie să restituie mijlocul de transport în condiții corespunzătoare, răspunzând pentru pagubele produse cu ocazia descărcării mijloacelor de transport.
Transferul în fapt a operațiunii de descărcare la o altă linie industrială, aparținând altei persoane juridice, pârâta SC C.C. SA, nu generează pentru aceasta o obligație de desdăunare către reclamantă.
Cel mult ar putea fi pusă în discuție existența unei convenții între cele două pârâte, dar aceasta nu are relevanță în raporturile dintre reclamantă și pârâta SC F. SA, în calitate de destinatar al mărfii și obligat la restituirea mijlocului de transport în stare corespunzătoare.
Corect au stabilit instanțele că pârâta SC C.C. SA nu are calitate procesuală pasivă, nefiind parte în contractul de transport.
Nu se poate invoca o pretinsă răspundere a pârâtei SC C.C. SA, cât timp, în cauză, operează răspunderea contractuală întemeiată pe contractul de transport.
Cu atât mai mult este culpabilă pârâta SC F. SA de a fi dispus descărcarea vagonului în alte condiții decât cele ce decurgeau din contractul de transport pe liniile sale industriale.
În cauză nici nu a fost formulată o cerere de chemare în garanție, pentru a se avea în vedere culpa pârâtei SC C.C. SA și nici nu s-a dovedit existența vreunei convenții între cele două pârâte, care, oricum, nu puteau fi opozabilă reclamantei.
Apărările invocate de recurentă după expirarea termenului de recurs, nu pot fi analizate, nefiind de ordine publică, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Urmează a fi respins, ca nefondat, recursul pârâtei SC F. SA Botoșani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC F. SA Botoșani, împotriva deciziei nr. 478 din 17 noiembrie 2000 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 28 martie 2002.