Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 2781 C. proc. pen., înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara petentul A.I. a solicitat desființarea referatului nr. 1097/VIII/1/2011 din 16 septembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a încălcat prev. art. 277 C. proc. pen. deoarece nu i-a comunicat rezoluția dată în cauză, iar în fapt a fost emis un act fals și abuziv împotriva actelor probatorii a prevederilor legale în vigoare cu nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și executorii, refuzând să cerceteze tentativele de omor dovedite cu probe materiale și acte probatorii, asociindu-se grupului infracțional pentru crimă organizată.
Prin sentința definitivă nr. 335/ PI din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen s-a respins plângerea petentului A.I., ca inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a reținut că prin referatului nr. 1097/VIII/1/2011 din 16 septembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, s-a respins sesizarea petentului în legătură cu modul de soluționare a lucrării nr. 893/II/2/2011 de către procurorul general adjunct M.V.
În motivare s-a reținut, în esență, că sesizarea petentului este lipsită de obiect și neîntemeiată, întrucât rezoluția pronunțată a fost înaintată Curții de Apel Timișoara conform prev. art. 2781 C. proc. pen. și nu s-a constată comiterea vreunei fapte abuzive sau de neglijență în sarcina procurorului general adjunct.
Potrivit art. 2781 C. proc. pen." După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277, 278 C. proc. pen., la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit, legii competența să judece cauza în primă instanță".
Interpretând per a contrario dispozițiile legale susmenționate instanța a constatat faptul că plângerea formulată de către petent împotriva unui referat al procurorului este inadmisibilă, întrucât acest act nu se regăsește printre cele limitativ enumerate de art. 2781 C. proc. pen. în acest sens este și decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Î.C.C.J. într-un recurs în interesul legii.
La data de 28 noiembrie 2011, nemulțumit de această hotărâre, petentul A.I. a formulat recurs împotriva sentinței menționate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma admisibilității căii de atac a recursului, în fața înaltei Curți, în raport de obiectul cauzei, de prevederile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este inadmisibil.
Astfel, Curtea de Apel Timișoara față de noile dispoziții legale menționate mai sus, a pronunțat o hotărâre definitivă, decizie ce nu mai poate fi atacată cu recurs.
Dispozițiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. au fost modificate prin Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, în sensul că „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) din C. proc. pen. este definitivă." Astfel, în noua reglementare a art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. nu se mai poate exercita nicio cale ordinară de atac împotriva sentințelor pronunțate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., sentința dată fiind definitivă de la momentul pronunțării. Textul modificat, deși înlătură al doilea grad de jurisdicție, nu constituie o încălcare a principiului liberului acces la justiție și nici o lezare a dreptului la dublul grad de jurisdicție în materie penală, drept la care se referă art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme dispoziția menționată prevede respectarea dublului grad de jurisdicție în materie penală, dar face referire doar la judecarea infracțiunilor, și nu la toate chestiunile procesual penale. Față de noile modificări, sentințele întemeiate pe dispozițiile art. 2781 pronunțate începând cu data de 25 noiembrie 2010, indiferent de data sesizării instanței, anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii nr. 202/2010, vor fi definitive în momentul pronunțării, nefiind supuse nici unei căi de atac ordinare.
Astfel, urmează a fi respins, ca inadmisibil, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul declarat de petentul A.I., conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., aplicându-se și prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A.l. împotriva sentinței penale nr. 335/ PI din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 aprilie 2012.