Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 13 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr.3516/2003, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului N.I.M. și pentru lipsa de apărare solicitată de acesta, s-a amânat cauza privind soluționarea recursului declarat în cauză la data de 27 noiembrie 2003.
A motivat instanța de recurs că în raport de natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina recurentului, temeiurile care au determinat arestarea preventivă se mențin, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs fără să-l motiveze.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Inculpatul N.I.M. se află arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.1046 emis la 22 octombrie 2002 de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în dosarul de urmărire penală nr.6892/P/2002, pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, reținându-se că în noaptea de 8 octombrie 2002 l-a ajutat pe învinuitul B.F. să sustragă un autoturism de pe str.Liviu Rebreanu, sector 3 București.
Temeiul arestării l-a constituit dispozițiile art.148 lit.b C.proc.pen.
Până la data încheierii recurate, măsura arestării preventive a fost prelungită, timp în care instanța de fond, respectiv Judecătoria sectorului 3 București, l-a condamnat pe inculpatul N.I.M. la 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,e,g,i, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., iar apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr.1383 din 13 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală.
Împotriva acestor hotărâri, inculpatul a declarat recurs cu termen de soluționare la data de 27 noiembrie 2003.
În raport de dispozițiile art.3002 cu referire la art.160b C.proc.pen. dispoziția instanței de recurs, de menținere a arestării inculpatului, dispusă prin încheierea din 13 noiembrie 2003 până la soluționarea recursului declarat, este justificată.
Temeiurile care au impus arestarea preventivă a inculpatului se mențin, în sensul că infracțiunea pentru care este judecat se pedepsește cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În conformitate cu art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I.M. împotriva încheierii de ședință din 13 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi 6 ianuarie 2004.