Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 326 din 19 septembrie 2002, Tribunalul Bacău a respins, ca nefondată, cererea condamnatului B.A. privind revizuirea sentinței penale nr. 62 din 3 aprilie 1997 a Tribunalului Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 252 din 3 februarie 1998 a Curții Supreme de Justiție, secția penală.
S-a reținut că motivele invocate de condamnat prin cererea de revizuire, în sensul greșitei încadrări juridice a faptei și greșitei individualizări a pedepsei, ca urmare a neaplicării prevederilor art. 44 și art. 47 C. pen., nu se circumscriu nici unuia din cazurile reglementate prin art. 394 C. proc. pen., în care se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive.
Curtea de Apel Bacău, secția penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de către revizuient împotriva hotărârii primei instanțe, cu motivarea că prima instanță a apreciat corect cu privire la neândeplinirea condițiilor prevăzute de art. 394 C. proc. pen., în raport de împrejurarea că revizuientul a reiterat susțineri și apărări făcute pe parcursul judecării cauzei, care au fost examinate, atât de către instanța de fond, cât și de către instanțele de control judiciar.
Revizuientul a declarat recurs împotriva acestei din urmă hotărâri, fără a-l motiva în scris.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești, pentru motive privind pronunțarea acestora cu nerespectarea condițiilor formale, legal prevăzute, de desfășurare a judecății sau ca o consecință a unui raționament jurisdicțional eronat, este reglementată în prezent prin normă constituțională.
Însă, potrivit art. 128 din Constituția României, părțile pot exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale.
Această exigență privește, în egală măsură, atât căile de atac de reformare, cât și cele de retractare.
În cauză, condamnatul a solicitat revizuirea hotărârii definitive de condamnare. În susținerea cererii de revizuire, condamnatul a solicitat în fapt schimbarea încadrării juridice și aplicarea dispozițiilor art. 44 și art. 47 C. pen.
Or, cum revizuientul nu a invocat fapte probatorii necunoscute de instanțele care au soluționat cauza în ciclul ordinar de judecată a acesteia, respectiv împrejurări care să ducă la achitarea acestuia ca urmare a reținerii altei situații de fapt ci situații vizând o eventuală schimbare a pedepsei aplicate, în mod corect instanța de fond a reținut neincidența în cauză a nici unuia din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. și, în consecință, a respins cererea ca nefondată.
Ca atare, în raport de neâncadrare a motivelor invocate de condamnat în nici unul din cazurile de revizuire reglementate de art. 394 C. proc. pen., caracterul limitativ al acestora și caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, cererea de revizuire a fost judicios respinsă ca nefondată, așa încât în cauză, cu referire la decizia prin care, respingând apelul declarat de către revizuient, hotărârea primei instanțe a fost menținută, nu este incident nici unul din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.
În consecință, reținând că motivele invocate de revizuient sunt neîntemeiate și alte motive de casare, susceptibile a fi luate în considerare din oficiu, nu se constată, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de revizuient, ca nefondat.
Totodată, în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Curtea va obliga pe revizuient, potrivit dispozitivului, la cheltuieli judiciare către stat, în care este inclus și onorariul de avocat, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 367 din 5 noiembrie 2002 a Curții de Apel Bacău, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2003.