Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 134 din 22 iulie 2002, Tribunalul Giurgiu a respins cererea formulată de condamnatul F.P. prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de 9 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 21/2001 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 623/2002 a Curții Supreme de Justiție.
S-a reținut, din referatul de anchetă socială efectuată în cauză, că deși situația familiei condamnatului este grea, prin întreruperea executării pedepsei aplicate pe o durată de cel mult 3 luni, nu s-ar putea evita consecințele grave pentru familia condamnatului, prevăzute în art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 748/A din 18 noiembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul F.P.
Petiționarul a declarat recurs.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă, într-adevăr, că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen., din economia cărora rezultă că, întreruperea executării pedepsei se dispune numai atunci când se dovedește că din cauza unor împrejurări speciale, continuarea executării pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia.
Or, în cauză, nu s-a dovedit că prin întreruperea executării pedepsei situația grea familială se poate schimba.
În consecință, urmează a se respinge recursul condamnatului F.P., ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, declarat de condamnatul F.P. împotriva deciziei nr. 748 din 18 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.
Obligă pe recurent să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi 27 februarie 2003.