Asupra recursurilor penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 336 din 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 186/95/2009, în baza art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.M. la câte 1 an și 6 luni închisoare (3 fapte).
În baza art. 33 - 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului acesta urmând să execute 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.A.C., cetățean român, studii superioare, profesor la G.Ș.I. Rovinari, divorțat, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la câte 1 an și 6 luni închisoare (4 fapte).
În baza art. 257 alin. (1) cu aplicarea art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la câte 1 an închisoare (8 fapte).
În baza art. 33 - 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului R.A.C. în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare pe care o sporește cu 3 luni, inculpatul urmând să execute 1 an și 9 luni închisoare.
S-a interzis ambilor inculpați N.M. și R.A.C. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a celor doi inculpați pe perioada prevăzută de art. 82 C. pen.
S-a pus în vedere celor doi inculpați dispozițiile art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați.
În baza art. 256 alin. (2) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul N.M. suma de 120 RON și echivalentul în RON a 8 (opt) sticle de votcă "K." și 4 cartele telefonice cu credit 5 €, iar de la inculpatul R.A.C. suma de 2725 RON, 100 € și echivalentul în RON a două cartele telefonice cu credit 5 €.
A fost obligat inculpatul R.A.C. la 1.750 RON, iar inculpatul N.M. la 1.500 RON cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpați N.M. și R.A.C.
Apelul parchetului a vizat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, în condițiile în care, aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special și alegerea suspendării condiționate a executării pedepsei, ca modalitate de executare, nu răspundeau exigențelor art. 72 și 52 C. pen.
Aceasta în raport de calitatea celor doi inculpați, profesori la G.Ș.I. Rovinari, poziția procesuală nesinceră a acestora în condițiile în care era de notorietate la nivelul școlii practica exercitată de cei doi inculpați, elemente ce reflectă un grad ridicat de pericol social a faptelor săvârșite.
Apelul celor doi inculpați a vizat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, determinată de o greșită interpretare a probatoriilor administrate.
Prin Decizia penală nr. 181 din 21 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpații N.M. și R.A.C. împotriva Sentinței penale nr. 336 din 23 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj.
Pentru a decide astfel, s-a reținut că pedepsele aplicate inculpaților răspund exigențelor art. 72 și 52 C. pen. că instanța a respectat criteriile de individualizare astfel cum sunt prevăzute de lege, fără ca vreunul dintre aceste criterii să aibă o valoare dinainte stabilită, că instanța a avut în vedere și persoana inculpaților, nivelul de instruire a acestora, profesia exercitată, caracterizările școlare.
De asemenea, aplicarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. celor doi inculpați, dându-se eficiență conduitei inculpaților înainte de săvârșirea infracțiunilor, conduită probată în cauză prin actele depuse, eliberate de școală, caracterizările martorilor, audiați în circumstanțiere precum și lipsa antecedentelor penale, răspunde cerințelor îndeplinirii scopului pedepsei penale. S-a mai reținut că modalitatea de executare a pedepsei aleasă de către prima instanță, este realizată cu respectarea condițiilor impuse de art. 81 C. pen., în raport de faptele săvârșite precum și persoana inculpaților, apreciindu-se, întemeiat, că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova precum și inculpații N.M. și R.A.C.
Recursul parchetului vizează nelegalitatea și netemeinicia hotărârilor atacate pentru următoarele motive:
- faptele pentru care inculpații N.M. și R.A.C. au fost condamnați li s-a dat o încadrare juridică greșită - caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 din C. proc. pen.;
- greșita aplicare a dispozițiilor legale privind confiscarea - caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 din C. proc. pen.;
- hotărârile pronunțate în cauză sunt netemeinice sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate și al modalității de executare - caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 din C. proc. pen.
Astfel, în baza dispozițiilor art. 38515 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței pronunțate în cauză și în rejudecare schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului N.I. din trei infracțiuni prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu art. 41 - 42 C. pen. în două infracțiuni de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu art. 41 - 42 C. pen. și o infracțiune de luare de mită în formă simplă prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și condamnarea inculpatului pentru aceste fapte, iar pentru inculpatul R.A.C. reținerea a trei infracțiuni de luare de mită în formă continuată prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., o infracțiune de luare de mită în formă simplă, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. și ... infracțiuni de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. toate cu aplicarea art., 33 lit. a) C. pen. Totodată, s-a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 255 alin. (5) C. pen. privind restituirea sumelor date cu titlu de mită martorilor denunțători precum și aplicarea unor pedepse într-un cuantum care să dea eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.; referitor la modalitatea de executare a pedepsei s-a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.
Recurenții inculpați au criticat hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 18 și 14 C. proc. pen. învederând, în esență, că în mod greșit s-a dispus condamnarea acestora pe baza unui probatoriu interpretat eronat.
S-a solicitat, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în rejudecare achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru toate infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată. În subsidiar, au solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora.
Recursurile declarate de Parchet și de inculpați sunt fondate pentru considerentele ce se vor arăta:
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma tuturor motivelor de recurs invocate de Parchet și de inculpații recurenți dar și din oficiu conform dispozițiilor art. 3859 alin. (2) și (3) C. proc. pen. constată că în cauză sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 17 și 172 C. proc. pen.
Astfel, în ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de Parchet, vizând greșita încadrare juridică dată faptelor pentru care inculpații N.M. și R.A.C. au fost condamnați - caz de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. - Înalta Curte constată că acesta este fondat.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj cu nr. 414/PA/208 din 29 decembrie 2008, au fost trimiși în judecată inculpatul R.A.C., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și 5 infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 C. pen., cât și inculpatul N.M., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
Prin același rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la săvârșirea altor fapte de același gen, de către inculpatul R.A.C., parte din ele cercetate și pentru care acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj cu nr. 5/PA/2009 din 11 mai 2009, pentru săvârșirea unei infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și 3 infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 C. proc. pen., cele două cauze au fost reunite pentru o mai bună înfăptuire a justiției în ședința publică din 23 iunie 2009.
Starea de fapt reținută de instanțe este conform cu materialul probator judicios analizat și coroborat în cauză.
Se reține corect că organele de cercetare penală au fost sesizate printr-un denunț formulat de un grup de 13 elevi din clasa a XIII-a E a G.Ș.I. Rovinari că, în anii școlari 2006 - 2007 și 2007 - 2008, inculpații R.A.C., profesor titular la catedra de matematică și N.M., profesor titular la catedra de discipline tehnice, le-au pretins și au primit, în repetate rânduri, sume de bani și bunuri (băuturi alcoolice, țigări, cartele telefonice de 5 și 10 euro), pentru a-i promova la disciplinele predate.
Elevii au susținut că, începând din semestrul al II-lea al anului școlar 2007 - 2008, inculpatul R.A.C. le-a pretins și a primit sume de bani susținând că prin cunoștințele pe care le are în rândul comisiei de bacalaureat, constituită la nivelul G.Ș.I. Rovinari, îi va ajuta să obțină note mari.
Între inculpatul N.M. - profesor titular la catedra de discipline tehnice și inculpatul R.A.C. - titular la catedra de matematică din cadrul G.Ș.I. Rovinari era cunoscută printre elevi o prietenie, în pauze deseori aflându-se împreună la anticamera laboratorului tehnic de la etajul II al grupului școlar.
Ținând seama de aceste aspecte și de faptul că prin liceu se discuta între elevi că cine dă, promovează, cine nu dă, nu promovează, mai mulți elevi au dat sume de bani și bunuri celor doi inculpați pentru a fi promovați la disciplinele: "Senzori", "Convectoare statice" sau "Matematică".
Aceste împrejurări i-a determinat pe elevi să formuleze denunțul, în condițiile în care la sfârșitul anului școlar 2007 - 2008, elevi care aveau o pregătire școlară precară, dar cu o situație materială bună, fuseseră promovați după ce dăduseră sume de bani sau bunuri, iar cei care nu au dat, neavând, nu au fost promovați pierzând posibilitatea să participe la examenul de bacalaureat.
În aceste împrejurări, la nivelul clasei a XIII-a E s-a creat o solidaritate între elevii promovați și nepromovați care au hotărât să denunțe faptele.
Din probatoriile administrate în cauză rezultă că bunurile pretinse de la elevi erau primite în laboratorul tehnic de la etajul II al G.Ș.I. Rovinari, unde inculpatul N. deținea o anticameră, indicând elevilor dulapul unde să pună plasele, iar banii erau primiți fie direct, fie prin intermediul unor elevi în rândul cărora inculpatul R. căpătase încredere.
În anul școlar 2006 - 2007 inculpatul N.M. a predat la clasa a XII-a E disciplina "Senzori și traductoare", disciplină la care media nu era încheiată semestrial ci la sfârșitul anului școlar.
Așa fiind față de notele obținute până în acel moment și situația de corigență, într-una din zilele semestrului II, martorii C.V.B., P.N., O.I.M. și C.R.C. au hotărât să se deplaseze într-una din pauze la laboratorul folosit de inculpatul N.M. pentru a discuta cu acesta legat de situația lor școlară.
La acel moment inculpatul N.M. se afla împreună cu inculpatul R.A.C. și din discuțiile purtate cu martorii C., P. și O. (C. a rămas la ușă) le-a pretins acestora câte o sticlă de votcă și câte o cartelă telefonică de 5 euro, promițându-le că îi va promova. În acele condiții, cei patru elevi s-au deplasat la magazinul "S." din Rovinari, de unde au cumpărat fiecare câte 2 sticle de votcă "K." și câte o cartelă telefonică de 5 euro pe care au plătit fiecare câte 45 - 50 lei, după care, bunurile respective au fost așezate în plase și duse de martorii C. și O. profesorului N., care le-a indicat acestora un dulap unde să le pună.
Ulterior, martorii au constatat că au fost promovați la disciplina senzori și traductoare cu media 5.
În anul școlar 2007 - 2008, inculpatul N.M. a predat la clasa a XIII-a E disciplina "Convectoare statice", din analiza catalogului clasei observându-se predilecția pentru acordarea repetată a unor note mici.
Într-una din zilele de pe semestrul al II-lea al anului școlar 2007 - 2008 martorul C.V.R., fiind în situație de corigență la disciplina "Convectoare statice" l-a abordat pe inculpatul N.M. la cabinetul de la etajul II, acesta pretinzând să-i fie aduse 2 sticle de vin, specificând să fie un vin sec, întrucât are probleme de sănătate, bunurile fiind achiziționate numai de martorul C., chiar dacă a fost însoțit de martorii C. și O., cei doi neparticipând. În acele condiții, martorul C. a fost promovat, iar elevii O. și C. nu au fost promovați la disciplina "Convectoare statice".
În mod similar, tot pe semestrul II al anului școlar 2007 - 2008, martorul M.A. - elev în clasa a XIII-a E și D.M.I., fiind în situație de corigență au discutat cu inculpatul N.M. cu privire la situația lor școlară, iar acesta le-a pretins câte o cartelă telefonică de 10 euro și țigări. Aceștia au încercat să trateze cu inculpatul pentru a primi o cartelă de 5 euro pentru că nu aveau bani însă pentru că au fost refuzați, s-au deplasat la un magazin din apropierea liceului, au cumpărat bunurile respective pe care au plătit fiecare câte 50 RON, apoi au revenit și le-au dat inculpatului în laboratorul de la etajul II.
După ce a primit bunurile respective, inculpatul N.M. le-a indicat celor doi elevi 3 lecții pe care să le învețe, aceștia obținând astfel notele de care aveau nevoie pentru a fi promovați.
Aceste împrejurări au determinat o stare de nemulțumire generală la nivelul clasei a XIII-a E pentru că elevii M. și D. care dăduseră bunurile pretinse de inculpatul N. au fost promovați iar cei care discutaseră pentru a-și aranja promovarea, respectiv martorii O., C., P. și M., nu au fost promovați.
Inculpatul R.A.C. - profesor titular la catedra de matematică a G.Ș.I. Rovinari a predat obiectul respectiv clasei a XIII-a E și în anii anteriori (clasele a IX-a, a X-a, a XI-a), iar în rândul elevilor cu probleme și nu numai se cunoștea că cine nu dă sume de bani sau bunuri nu va promova.
Inculpatul avea și metode proprii de abordare a elevilor, având în vedere tinerețea și apropierea ca vârstă, intra în dialog cu aceștia, le cunoștea comportamentul, făceau schimb cu numerele de telefon.
Tot astfel, în anul școlar 2007 - 2008, inculpatul a pretins și primit de la mai mulți elevi sume de bani fie pentru a-i promova la obiectul matematică, fie pentru că îi va ajuta la examenul de bacalaureat, motivând faptul că are cunoștințe în rândul Comisiei de la Craiova, că le va face rost de subiecte. Acesta purta discuții cu fiecare elev și le pretindea sume de bani pentru a fi ajutați, evitând să primească bani direct, dar indica anumiți elevi, în care avea încredere și care, ulterior, în autoturismul său, îi dădeau banii primiți.
În considerentele hotărârii atacate instanța de fond a reținut, în mod detaliat împrejurările în care inculpații pretindeau și primeau sume de bani ori bunuri de la persoanele pe care le aborda sau care erau abordate în scopul sus-menționat făcând referire expresă la probatoriile care conturează împrejurările reținute.
În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor comise de recurenții inculpați s-a reținut că faptele inculpatului N.M., de a pretinde și primi bunuri de la mai mulți elevi, promițând în schimb că-i va promova la obiectele pe care le predă, întrunesc elementele constitutive a 3 infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., iar ale inculpatului R.A.C., de a pretinde și primi bunuri și bani de la mai mulți elevi, promițându-le că îi va promova la obiectul matematică, pe care-l preda sau că va interveni la comisia de bacalaureat fie pentru obținerea examenului fie pentru obținerea unor note mai mari, întrunesc elementele constitutive ale 4 infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. și 8 infracțiuni de trafic de influență, prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen.
Conținutul constitutiv al infracțiunii de luare de mită prevăzut de art. 254 alin. (1) C. pen. a fost corect reținut sub aspectul laturii obiective și al laturii subiective însă sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 41 - 42 C. pen. raportat la starea de fapt reținută, interpretarea dată, prin actul de sesizare și prin hotărârile atacate, în cauză, este greșită.
Astfel, în știința dreptului penal și în legea penală în vigoare (art. 41 alin. (2) C. pen.) se înțelege prin infracțiune continuată, infracțiunea ce se realizează prin săvârșirea aceleiași rezoluții infracționale, a unor acțiuni sau inacțiuni, care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
Ceea ce caracterizează, așadar, infracțiunea continuată este existența unei pluralități de fapte, care prezentând fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni, ar putea constitui tot atâtea infracțiuni de sine-stătătoare, deci o pluralitate de infracțiuni. Din această pluralitate însă legiuitorul a constituit o infracțiune unică, prevăzând în mod explicit că în cazul infracțiunii continuate nu există pluralitate de infracțiuni.
Acțiunile sau inacțiunile care alcătuiesc infracțiunea continuată sunt legate între ele printr-o triplă unitate și anume: unitate de subiect activ (toate sunt săvârșite de aceeași persoană), unitate de rezoluție (toate sunt săvârșite în realizarea aceleiași infracțiuni) și unitate de conținut (fiecare prezintă conținutul aceleiași infracțiuni).
Unitatea de rezoluție, această legătură subiectivă, reprezintă principalul suport faptic al unității legale în scopul infracțiunii continuate. Aceasta presupune hotărârea făptuitorului de a se repeta activitatea infracțională până la realizarea scopului său. Este suficientă o reprezentare în linii generale a acțiunilor sau inacțiunilor proiectate, chiar dacă nu sunt prevăzute exact aceste acțiuni sau inacțiuni, condițiile de săvârșire sau urmărire fiecăreia. Cerința unității de rezoluții, presupune reprezentarea de către făptuitor a rezultatului faptei sale.
Unitatea de rezoluție rezultă din modul în care au fost săvârșite diferitele acțiuni sau inacțiuni ce compun infracțiunea continuată, fiind dependentă și de mărimea intervalului de timp la care acestea sunt săvârșite. Pentru existența unității de rezoluție trebuie să se constate că acest interval nu este prea mare, situație care ar presupune o nouă rezoluție infracțională. De asemenea trebuie să se verifice dacă în genere nu există vreo cauză care să determine pe făptuitor să renunțe la rezoluția inițială și să adopte o nouă rezoluție infracțională.
Analizând starea de fapt reținută prin prisma considerentelor sus-menționate, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, inculpații recurenți ai avut reprezentarea acțiunilor lor (pe care le-au proiectat) și a rezultatului acestor fapte, aspecte ce rezultă din modul în care au săvârșit diferitele acțiuni (așa cum au fost descrise în cele ce preced); din intervalul de timp, relativ scurt, la care acestea au fost săvârșite, din faptul că nu a existat o cauză care să-i determine pe inculpați să renunțe la hotărârea inițială (de exemplu să fi fost descoperiți sau puși sub urmărire penală).
În aceste condiții, pentru considerentele arătate, greșit s-a reținut că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen.
Așa fiind, Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de inculpatul N.M. prin rechizitoriul nr. 414/PA/2008 din 29 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj din trei infracțiuni prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținând dispozițiile art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. c) C. pen. În mod similar pentru inculpatul R.A.C., va schimba încadrarea juridică din trei infracțiuni prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. temeiul juridic al măsurii de siguranță a confiscării dispusă față de inculpatul N.M., din art. 256 alin. (2) C. pen. în cel prevăzut de art. 118 lit. e) C. pen., iar pentru inculpatul R.A.C. din art. 256 alin. (2) C. pen., în cel prevăzut de art. 257 alin. (2) C. pen., raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. și art. 118 lit. e) C. pen.
În baza acestor încadrări juridice se va aplica inculpaților N.M. și R.A.C. câte o pedeapsă într-un cuantum suficient și proporțional cu natura și cu împrejurările comiterii faptelor și cu persoana inculpaților, pedepse de natură a corespunde scopului acestora așa cum este reglementat de art. 52 C. pen.
Așadar la individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați și la stabilirea modalității de executare acestora, instanța va ține seama de dispozițiile părții generale ale C. pen., de limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a C. pen. pentru fiecare din infracțiunile săvârșite și va avea în vedere activitatea profesională desfășurată de aceștia, rezultate din fișele de evaluare depuse la dosarul cauzei, de performanțele școlare obținute cu elevii anterior săvârșirii faptelor, motiv pentru care apreciază că se pot acorda circumstanțe atenuante în temeiul art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. c) C. pen., cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen. și în temeiul art. 74 lit. a) raportat la art. 76 lit. d) C. pen., cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 257 C. pen., coborând sub minimul special al pedepselor, pentru aceleași motive și având în vedere și prejudiciul material mic, va dispune în temeiul art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei a celor doi inculpați pe perioada prevăzută de art. 82 C. pen.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor de trafic de influență, în infracțiune continuată sau concurs de infracțiuni, Înalta Curte consideră că infracțiunea de trafic de influență nu este susceptibilă în principiu de săvârșirea în formă continuată deoarece, infracțiunea presupunând nu numai rezoluția infractorului, ci și acordul unei alte persoane și presupune o nouă rezoluție la fiecare repetarea actului de traficare a influenței ceea ce înlătură forma continuată de săvârșire.
Așa fiind, chiar dacă inculpatul R.A.C. și-a făcut de la început un plan de traficare, prin acțiuni repetate a influenței sale reale sau presupuse asupra unui funcționar, de fiecare dată săvârșește infracțiunea de trafic de influență, fiindu-i astfel aplicabile dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni.
Motivul de recurs formulat de Parchet vizând greșita aplicare a dispozițiilor legale privind confiscarea - caz de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. - este fondat însă pentru considerentele ce se vor arăta:
Prin sentința penală pronunțată în cauză, instanța a dispus confiscarea de la cei doi inculpați a sumelor de bani primite cu titlu de mită sau a echivalentului bunurilor primite cu același titlu, iar pentru inculpatul R.A.C. confiscarea sumelor ce au făcut obiectul infracțiunilor de trafic de influență, în temeiul art. 256 alin. (2) C. pen., deși în cauză temeiul juridic corect al dispoziției de confiscare era cel prevăzut de art. 118 lit. e) C. pen. și respectiv art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) din C. pen. și a art. 118 lit. e) C. pen.
În raport de împrejurarea că elevii au denunțat fapta mai înainte ca organele de cercetare să fi fost sesizate și de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de aceștia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 10 lit. i1) C. proc. pen., ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 255 alin. (3) C. pen., în cauză ar fi fost incidente dispozițiile art. 255 alin. (5) C. pen., privind restituirea sumelor date cu titlu de mită martorilor denunțători, însă aceștia nu s-au constituit părți civile în cauză motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art. 118 lit. e) C. pen.
Așa fiind, urmează a dispune schimbarea temeiul juridic al măsurii de siguranță a confiscării dispusă față de inculpatul N.M., din art. 256 alin. (2) C. pen. în cel prevăzut de art. 118 lit. e) C. pen., iar pentru inculpatul R.A.C. din art. 256 alin. (2) C. pen., în cel prevăzut de art. 257 alin. (2) C. pen., raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. și art. 118 lit. e) C. pen.
Motivul de recurs formulat de Parchet vizând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. este nefondat.
Conform dispozițiilor art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, prin executarea acesteia urmărindu-se să se formeze o atitudine corectă față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Pentru a putea răspunde acestor obiective pedeapsa stabilită de instanța trebuie sa fie just individualizată atât sub aspectul cuantumului (cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.) cât și în ceea ce privește modalitatea de executare, aceste operațiuni implicând o analiză coroborată a datelor care particularizează fapta comisă, cu referire în special la gradul de pericol social, importanța valorii sociale ocrotite de lege, rezultatul produs sau care s-ar fi putut produce, dar și a datelor despre persoana inculpaților - vârsta, antecedente, conduita procesuală, atitudine față de faptă și urmări.
Înalta Curte apreciază că în mod întemeiat s-a reținut în favoarea inculpaților incidența dispozițiilor art. 74 lit. a) și 76 lit. c), d) C. pen., dându-se relevanță deosebită conduitei inculpaților înainte de săvârșirea infracțiunilor, precum și lipsei antecedentelor penale celor doi inculpați pe parcursul procesului penal.
În raport cu natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina, de ansamblul tuturor împrejurărilor cauzei, aplicarea pedepselor reduse sub minimul special prevăzut de lege și a căror executare a fost suspendată condiționat constituie un mijloc de reeducare și corespunde scopului pedepsei, de a preveni săvârșirea unor noi infracțiuni.
Criticile recurenților inculpați, formulate prin motivele de recurs dezvoltate la dosar recurs referitoare la faptul că în mod greșit s-a dispus condamnarea lor pentru infracțiunile de luare de mită și respectiv trafic de influență sunt neîntemeiate.
Așa cum s-a arătat, în cele ce preced din întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor C.V.B., C.R.C., O.I.M., C.V.R., P.R.T., M.P.D., B.F.D., P.N., etc, iar în ședința publică din 15 decembrie 2009 s-a dat citire declarațiilor martorilor C.G.C., F.M., C.A., R.D., P.D. și I.C.D., copiile cataloagelor, lucrări de control.
Înlăturând susținerile inculpaților care nu au putut fi dovedite pe parcursul procesului penal sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute (inclusiv prin prisma considerațiilor prezentei decizii) atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective.
În aceste condiții, cererea inculpaților recurenți, de a dispune achitarea lor în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute, este nefondată, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită cu materialul probator administrat în cauză.
Văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. urmează a admite recursurile declarate, a casa decizia și, în parte, sentința atacată și, în rejudecare, a descontopi pedeapsa rezultantă de la 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului N.M. în pedepsele componente de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriul nr. 414/PA/2008 din 29 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, din infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune de luare de mită, săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia condamnă inculpatul N.M. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, calculat conform art. 82 C. pen.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare aplicată inculpatului R.A.C., cu înlăturarea sporului de 3 luni închisoare, în pedepsele componente de:
- câte 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen. (4 fapte) și câte 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. (8 fapte).
În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din 3 infracțiuni prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (rechizitoriu nr. 414/PA/2008 din 29 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj) și o infracțiune prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. (rechizitoriu nr. 5/PA/2009 din 11 mai 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj), într-o singură infracțiune de luare de mită, săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 76 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. contopește pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen., cu pedepsele de câte 1 an închisoare aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., urmând ca inculpatul R.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, sporită cu 3 luni închisoare, în final 1 an și 9 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat conform art. 82 C. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. celelalte cheltuieli judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de inculpații R.A.C. și N.M. împotriva Deciziei penale nr. 181 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează integral decizia penală atacată și, în parte, Sentința penală nr. 336 din 23 decembrie 2009 a Tribunalului Gorj și, în rejudecare:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului N.M. în pedepsele componente de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriul nr. 414/PA/2008 din 29 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, din infracțiunile prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune de luare de mită, săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia condamnă inculpatul N.M. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, calculat conform art. 82 C. pen.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare aplicată inculpatului R.A.C., cu înlăturarea sporului de 3 luni închisoare, în pedepsele componente de:
- câte 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen. (4 fapte) și câte 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. (8 fapte).
În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din 3 infracțiuni prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (rechizitoriu nr. 414/PA/2008 din 29 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj) și o infracțiune prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. (rechizitoriu nr. 5/PA/2009 din 11 mai 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj), într-o singură infracțiune de luare de mită, săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia condamnă inculpatul R.A.C. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. contopește pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) C. pen., cu pedepsele de câte 1 an închisoare aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., urmând ca inculpatul R.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, sporită cu 3 luni închisoare, în final 1 an și 9 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat conform art. 82 C. pen.
Schimbă temeiul juridic al măsurii de siguranță a confiscării dispusă față de inculpatul N.M., din art. 256 alin. (2) C. pen. în cel prevăzut de art. 118 lit. e) C. pen., iar pentru inculpatul R.A.C. din art. 256 alin. (2) C. pen., în cel prevăzut de art. 257 alin. (2) C. pen., raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. și art. 118 lit. e) C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 50 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 martie 2011.