Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 83 din 10 martie 2009 a Tribunalului Satu Mare au fost condamnați inculpații P.V. în baza art. 257 alin. (1) cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și 76 C. pen. la 1 an închisoare și V.D.I. în baza art. 257 alin. (1) C. pen., la 2 ani închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru ambii inculpați, iar în baza art. 81 C. pen. s-a dispus, suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților pe durata termenelor de încercare prevăzute de art. 52 C. pen. de 3 ani în cazul inculpatului P.V. și de 4 ani în cazul inculpatului V.D.I.
Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, iar conform art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedepse durata reținerii de 24 ore din data de 10 octombrie 2007 pentru inculpatul P.V. și din data de 11 ianuarie 2007 pentru inculpatul V.D.I.
S-au aplicat dispozițiile art. 359 C. proc. pen. cu referire la art. 83 C. pen.
În baza art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 2000 euro ridicată de la inculpatul P.V. și depusă la camera de valori a tribunalului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea telefoanelor ridicate de la inculpat și depuse la camera de corpuri delicte a tribunalului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în fapt că, la data de 2 ianuarie 2007, martorul denunțător A.I.N. a luat legătura cu inculpatul P.V., care i-a promis că va interveni pe lângă un lucrător al Serviciului de circulație din cadrul I.P.J. Satu Mare, care îi va facilita obținerea permisului de conducere, respectiv reușita la examenul desfășurat în vederea obținerii permisului de conducere, contra sumei de 2000 euro.
Cu acel prilej, inculpatul P.V. i-a adus la cunoștință că va fi necesar să cumpere două cartele de telefon, o cartelă să rămână la martorul denunțător și cealaltă să i-o dea inculpatului P.V. care urma la rândul său să o transmită altei persoane, care, prin mesaj va comunica răspunsurile corecte la chestionar.
În prealabil, martorul denunțător trebuia să comunice prin mesaj, numărul chestionarului către numărul de telefon al cartelei încredințate aceluiași inculpat.
În dimineața de 10 ianuarie 2007, în jurul orelor 650, martorul denunțător l-a sunat pe inculpatul P.V. pe telefonul său mobil și s-au înțeles ca inculpatul să treacă pe la domiciliul martorului din comuna V. și să meargă împreună cu autoturismul inculpatului la Satu Mare.
După ce au ajuns în oraș, în spatele Restaurantului "C.", în apropierea sălii de examinare auto, martorul denunțător a scos cele două cartele cumpărate la sugestia inculpatului P.V., una cu nr. x și a reținut-o, iar cealaltă cu nr. y a remis-o inculpatului.
Imediat după primirea cartelei, inculpatul a spus să meargă să ducă cartela unei persoane fără a preciza de cine este vorba și a pornit către sala de examinare.
Din locul unde se afla, martorul denunțător nu a putut vedea dacă inculpatul a intrat sau nu în sala de examinare.
Același martor a relatat că inculpatul s-a întors după aproximativ 5 - 10 minute și a spus că totul este în regulă, apoi i-a pretins încă odată suma de 2000 euro.
Martorul denunțător a scos suma compusă din 38 bancnote a 50 euro și 1 bancnotă a 100 euro, a pus banii într-un plic aflat pe bordul mașinii. În aceeași împrejurare, inculpatul i-a spus martorului că poate folosi telefonul mobil în sală fără nicio problemă, deoarece examinatorii știu despre ce este vorba, însă să aibă grijă să nu fie observat de ceilalți participanți la examen.
După ce martorul denunțător a intrat în sală, în timp ce se desfășura examenul pentru obținerea permisului de conducere, iar din comisia de examinare făceau parte comisar C.I., inspector principal R.M. și agentul șef A.I.N., conform înțelegerii avute cu inculpatul P.V., și-a pus telefonul între genunchi și după ce a aflat numărul chestionarului, a transmis SMS de la nr. x corespunzător cartelei introduse în telefonul său mobil și a primit tot prin SMS răspunsurile la chestionare de pe telefonul mobil nr. y.
Ca urmare, martorul denunțător a reușit să consemneze pe chestionar răspunsurile până la întrebarea 18, moment în care a fost surprins de agentul A.M., care i-a luat telefonul mobil și chestionarul și a întrerupt examinarea.
După aceasta, martorul denunțător a dat imediat relații despre înțelegerea avută cu inculpatul P.V., relatând în scris despre aceasta. Întrucât s-a aflat că inculpatul P.V. se găsea în apropierea sălii de examinare și cu ce mașină, organele poliției s-au deplasat la microbuzul marca M., unde l-au depistat pe inculpat împreună cu martorul B.V. care se pregătea să înmâneze dosarul său inculpatului, care îi promisese că prin relațiile pe care le are în cadrul Serviciului public comunitar permise auto, îl poate ajuta să fie înscris mai repede la examenul pentru obținerea permisului, întrucât îi expira fișa medicală la 19 ianuarie 2007 și dorea să se prezinte la examen până la acea dată.
Martorul B.V. a declarat că în prima săptămână din luna ianuarie 2007, s-a întâlnit cu inculpatul V.D.I., agent șef adjunct la Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare vehicule Satu Mare, pe care îl cunoștea din anul 2003, că a purtat o discuție cu el, i-a explicat că știe o persoană care dorește obținerea permisului de conducere, dar că "nu este în stare", întrucât "a mai picat" acest examen.
Inculpatul V.D.I. a menționat că îl poate ajuta, arătând că va fi necesar să cumpere două cartele de telefon mobil, una pe care să i-o dea lui și o alta să fie păstrată de candidatul la examen. Acesta urma să-i trimită mesaj pe numărul cartelei încredințate inculpatului V.D.I. cu numărul chestionarului, iar inculpatul folosind același mijloc, prin SMS urma să-i transmită răspunsurile corecte.
Cu același prilej, inculpatul P.V. l-a întrebat pe inculpatul V.D.I. pentru ce sumă este dispus să facă acest lucru, cel chestionat precizând că îl poate ajuta pentru suma de 1500 euro, care urma să fie remisă de inculpatul P.V., după ce candidatul promova examenul.
S-a reținut că înțelegerea celor doi inculpați a fost ca martorul denunțător să promoveze întreg examenul, în vederea obținerii permisului, atât sala cât și examenul practic pe teren.
Inculpatul P.V. nu i-a precizat martorului A.D.I. numele persoanei cu care avea înțelegerea și l-a instruit cum trebuie să procedeze și i-a cerut să cumpere cele două cartele și l-a însoțit pe martor la examen în ziua de 10 ianuarie 2007.
În fața sediului Poliției Satu Mare, inculpatul P.V. l-a sunat de pe mobilul său personal pe inculpatul V.D.I., s-a întâlnit cu acesta în apropierea clădirii unde i-a înmânat cartela cu nr. y împreună cu un bilețel pe care scria numele lui A.D.I.
La sosirea organelor poliției, în locul de parcare arătat mai sus unde inculpatul P.V. discuta cu martorul B.V., acest inculpat a precizat că avea în bordul mașinii sale un plic conținând suma de 2000 euro dată de martorul denunțător A.I.N., din care 1500 euro erau destinați inculpatului V.D.I. și numai 200 euro erau pentru P.V.
Privitor la inculpatul V.D.I. care a negat comiterea faptei, s-a reținut că el avea cheile de la chestionare de la o persoană cu atribuții în susținerea examenului și a cerut numele persoanei candidate și pe care inculpatul P.V. l-a scris pe un bilețel, întrucât urma să cumpere influență unei persoane care să poată asigura promovarea examenului practic și nu doar cel teoretic.
Mai mult, potrivit procesului-verbal din 22 februarie 2007, întocmit de Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, Biroul anticorupție pentru județul Satu Mare, la data de 10 ianuarie 1007 în terminalul mobil având seria z, aparținând inculpatului V.D.I., a fost introdusă cartela la "A.C." cu nr. y care a fost activată și folosită prin primirea unui mesaj scris de la cartela "A.C." cu nr. x (cartela folosită de martorul denunțător). Astfel, s-a dovedit că la 10 ianuarie 2007, în telefonul mobil al inculpatului V.D.I. a fost introdusă cartela cumpărată de martorul denunțător A.I.N. și a fost folosită pentru transmiterea răspunsurilor corecte la chestionarul pe care trebuia să-l completeze candidatul la examen.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite în baza declarațiilor martorului denunțător A.I.N., a proceselor-verbale de citire telefoane, a procesului-verbal de consemnare a codului I., a copiei chestionarului completat de denunțător, a declarațiilor martorilor C.I., Z.O.N., A.G.M., R.S.A., F.I., H.G., B.V., T.O., a procesului-verbal întocmit cu prilejul ridicării de la inculpatul P.V. a sumei de 2215 euro, din care prin ordonanța procurorului din 26 februarie 2007 a fost restituită aceluiași inculpat suma de 215 euro, probe coroborate cu declarațiile inculpaților.
În favoarea inculpatului P.V. au fost reținute circumstanțe atenuante, conform art. 74 lit. a) și c) C. pen. și pentru ambii inculpați s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare conform art. 81 C. pen.
Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 60/A din 26 iunie 2009 a admis apelurile declarate de inculpații P.V. și V.D.I. și a desființat sentința primei instanțe, în sensul că a fost înlăturată dispoziția de condamnare a inculpatului V.D.I., față de care s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 ore, în data de 1 ianuarie 2007.
Totodată, s-a dispus înlăturarea dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen. și restituirea către inculpatul P.V. a telefonului N. ridicat de la acesta și depus la camera de corpuri delicte a tribunalului.
De asemenea, au fost restituite către inculpatul V.D.I. un telefon Z. și un telefon s, ridicate de la acesta și depuse la camera de corpuri delicte a tribunalului.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de control judiciar a considerat că există dubii că de pe telefonul inculpatului V.D.I. au fost transmise martorului denunțător răspunsurile la acest chestionar utilizat la examenul pentru obținerea permisului de conducere.
Totodată, s-a apreciat că infracțiunea nu putea fi săvârșită decât de o persoană care deținea ilicit informații în virtutea atribuțiilor de serviciu legate de examenul pentru obținerea permisului auto.
Ca urmare a achitării, instanța de apel a considerat că cele două telefoane se impun a fi restituite inculpatului.
Privitor la inculpatul P.V. s-a reținut că probele administrate au confirmat vinovăția lui, dar că se impune restituirea telefonului ce i-a fost ridicat și care nu a fost folosit la comiterea faptei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și inculpatul P.V.
În recursul declarat de parchet, întemeiat pe dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., s-a susținut că soluția de achitare a inculpatului V.D.I. este greșită, fiind urmarea unei erori grave de fapt, că probele administrate au confirmat vinovăția acestuia și că se impune menținerea sentinței primei instanțe de condamnare a acestui inculpat.
La rândul său, inculpatul P.V., în temeiul dispozițiilor art. 3859 alin. (1) pct. 17 și 171 C. proc. pen., a susținut în recurs că urmare a soluției de achitare a inculpatului V.D.I. în sarcina sa nu poate fi reținută infracțiunea de trafic de influență, neexistând persoana de la care să cumpere influență și a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Examinând hotărârea atacată în baza criticilor formulate de constată întemeiat recursul declarat de procuror și neîntemeiat recursul declarat de inculpat.
1. Din analiza materialului probator al cauzei se constată că participația inculpatului V.D.I. la activitatea de fraudare a examenului pentru obținerea permisului auto de către martorul denunțător a fost dovedită.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului P.V., inculpatul V.D.I. a fost de acord, contra sumei de 1500 euro să participe personal sau prin alte persoane (față de care s-a dispus urmărirea penală), la fraudarea examenului susținut de condidatul A.I.N.
Conform acelorași declarații ale inculpatului P.V., inculpatul V.D.I. a stabilit modalitatea fizică de fraudare pe care a transmis-o martorului denunțător care s-a conformat și a cumpărat cele două cartele telefonice.
În dimineața zilei de 10 ianuarie 2007, în jurul orei 820, data examenului, inculpatul P.V. a sunat de pe telefonul său mobil pe telefonul mobil al inculpatului V.D.I., pentru a se interveni în vederea predării celei de a doua cartele telefonice, iar cei doi s-au întâlnit, predându-i-se inculpatului V.D.I. cartela telefonică împreună cu un bilețel pe care era scris numele candidatului.
Martorul denunțător A.I.N. în declarațiile sale, a confirmat această stare de fapt, iar declarațiile sale se coroborează cu cele ale inculpatului P.V., care i-a pretins în schimbul influenței sale, suma de 2000 euro, din care 1500 pentru persoana care îl va ajuta la promovarea frauduloasă a examenului.
Același martor a confirmat că a cumpărat cele două cartele, că în dimineața de 10 ianuarie 2007 a predat cartela cu nr. y inculpatului P.V., că acesta a plecat cu cartela pentru a o remite altei persoane și că la întoarcere a susținut că a predat-o.
Martorul a confirmat că în cursul examenului a trimis de pe cartela rămasă asupra sa, un mesaj către numărul y și după câteva minute a primit un SMS de răspuns de la acest număr, conținând răspunsurile la întrebările destinatarului său.
Potrivit listei convorbirilor efectuate și primite la 10 ianuarie 2007 de către inculpatul P.V. de pe telefon, se constată că în ziua de 10 ianuarie 2007, acesta a apelat numărul de telefon aparținând inculpatului V.D.I., durata convorbirii fiind de 15 secunde.
La fel, potrivit listei convorbirilor efectuate și primite la 10 ianuarie 2007 de către inculpatul V.D.I. la ora 820, acesta a primit pe telefonul său un apel de pe telefonul aparținând inculpatului P.V., durata convorbirii fiind de 15 secunde.
Aceeași situație este confirmată și de lista convorbirilor efectuate în perioada 1 decembrie 2006 - 10 ianuarie 2007 de la numărul de telefon aparținâțnd inculpatului P.V., lista înaintată de S.R.I. la cererea instanței de fond, în care se consemnează că, la 10 ianuarie 2007, ora 820 de pe numărul de telefon arătat, inculpatul P.V. a apelat nr. aparținând lui V.D.I., durata convorbirii fiind de 15 secunde.
Prin procesul-verbal întocmit de D.G.A. - Serviciul Teritorial Oradea - Biroul județean Satu Mare s-a constatat că la 10 ianuarie 2007 a fost activată și folosită cartela "A.C." cu nr. y, prin primirea unui mesaj scris de la cartela "A.C." cu nr. x, iar de pe cartela y a fost inițiat un mesaj scris la aceeași dată de 10 ianuarie 2007 către cartela nr. x.
În sfârșit, potrivit adresei din 31 ianuarie 2007, emisă de S.R.I., declasificată la solicitarea instanței de fond, postul telefonic cu nr. de apel x corespunde unei cartele plătite, activată la 10 ianuarie 2007 și folosită în ziua activării pentru a iniția un mesaj, scris către cartela preplătită cu nr. de telefon y.
În același sens, se menționează că telefonul mobil folosit de inculpatul V.D.I. are seria w, și că, de pe el, cu nr. x, corespunzător cartelei "A.C." au fost primite și transmise mesajele menționate anterior.
Toate aceste probe, coroborate cu materialul probator al cauzei au confirmat că la data de 10 ianuarie 2007, inculpatul V.D.I. a fost contactat telefonic de inculpatul P.V., cu care apoi s-a întâlnit, că la întâlnire a preluat cartela telefonică cu nr. x și că aceasta a fost folosită la fraudarea examenului de către martorul denunțător A.I.N., prin transmiterea răspunsurilor la chestionarul primit.
Ca atare, concluzia care se impune este că inculpatul V.D.I. este autor al infracțiunii de trafic de influență.
Întrucât soluția de achitare a inculpatului V.D.I. pronunțată de instanța de apel este urmarea unei erori grave de fapt, prin nesocotirea probelor de vinovăție administrate, critica din recursul declarat de procuror, formulată în baza art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. este întemeiată.
2. Referitor la recursul declarat de inculpatul P.V., care a susținut că urmare a soluției de achitare a inculpatului V.D.I., pronunțată în apel, neexistând o persoană față de care să se execute influența, se impune achitarea sa, această susținere nu poate fi primită.
Critica recurentului inculpat P.V. urmează a fi analizată în baza art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. referitoare la eroarea gravă de fapt, și nicidecum în baza pct. 17 și 171 din același text greșit indicate.
Astfel, conform celor ce preced, instanța supremă, considerând întemeiat motivul de recurs invocat de procuror, constată că vinovăția inculpatului V.D.I. este pe deplin dovedită și că tot astfel, probele cauzei au confirmat vinovăția inculpatului P.V. în săvârșirea faptei.
Așa fiind, soluția de condamnare a acestui recurent este conformă cu probele de vinovăție administrate și nu subzistă eroarea gravă de fapt prevăzută de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. incidente în cauză.
3. Față de considerentele arătate, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de parchet privind pe inculpatul V.D.I., a casa decizia atacată și a menține hotărârea primei instanțe.
4. Totodată, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.V., cu obligarea acestuia potrivit art. 192 alin. (2) din același cod, la cheltuielile judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului P.V., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON să fie avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva Deciziei penale nr. 60/A din 26 iunie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul V.D.
Casează decizia atacată și menține Sentința penală nr. 83 din 10 martie 2009 a Tribunalului Satu Mare, secția penală.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.V. împotriva Deciziei penale nr. 60/A din 26 iunie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat P.V. la plata sumei de 350 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 martie 2010.