Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1132 din 26 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul Ș.V.
A reținut instanța că situația materială grea a familiei condamnatului reprezintă o situație de durată și nu poate fi caracterizată ca o împrejurare specială care să justifice întreruperea executării pedepsei.
Apelul declarat de condamnat împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 860 din 20 decembrie 2002, a Curții de Apel București, secția I-a penală.
Împotriva acestor hotărâri condamnatul Ș.V. a declarat recurs solicitând casarea acestora și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Recursul declarat de condamnat nu este fondat.
Motivele invocate de condamnat care vizează situația materială grea a familiei sale nu se încadrează în cazurile de întrerupere a executării pedepsei, prevăzute de art. 453 lit. a) și c) cu referire la art. 455 C. proc. pen., nefăcându-se dovada unor împrejurări speciale pentru care executarea în continuare a pedepsei ar avea consecințe grave asupra familiei condamnatului.
În conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de condamnat.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul Ș.V. împotriva deciziei penale nr. 860 din 20 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul la 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2003.