Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 737 din 26 septembrie 2003 a Tribunalului București a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul B.E.
S-a reținut că prin sentința penală nr. 100/2000 a Tribunalului București petentul fost condamnat la 9 ani închisoare.
În cererea lui condamnatul a invocat situația precară a familiei sale.
Referatul de anchetă socială depus la dosar relevă că familia condamnatului are o situație modestă.
Prin decizia penală nr. 710 din 26 noiembrie 2003, Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul condamnatului.
Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul care a cerut întreruperea executării pedepsei întrucât părinții lui au o situație materială grea.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 455 C. proc. pen. raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. întreruperea executării pedepsei este posibilă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia.
În cauză din actele existente, rezultă că petentul are o situație familială grea.Această situație nu are însă legătură cauzală cu starea de detenție a condamnatului. Nu există nici o garanție că starea materială a părinților condamnatului ar putea fi îmbunătățită de acesta în eventualitatea întreruperii pedepsei pe o perioadă de 3 luni.
Așa fiind, Curtea va respinge recursul și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.E. împotriva deciziei penale nr. 710/A din 26 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 25 februarie 2004.