R O M A N I A
D E C I Z I A Nr. 12 Dosar nr.4110/2002
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul R.C.I. împotriva deciziei penale nr.368 din 2 septembrie 2002 a Curții de Ape Ploiești.
S-a prezentat inculpatul arestat, asistat de avocatul M.T.apărător desemnat din oficiu.
Au lipsit intimatele părți civile.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul recurentului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepsei.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, a solicitat reducerea pedepsei.
C U R T E A,
Asupra recursului de față;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentința penală nr.276 din21 iunie 2002, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul R.C.I. la pedeapsa de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a ,b și e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de viol asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 15 ani, faptă din 11 octombrie 2001 și parte vătămată fiind minorul S.C.I. în vârstă de 4 ani, infracțiune prevăzută și pedepsită conform art.197 alin.1 și 3 Cod penal și la 2 pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare și, respectiv, 3 ani închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat prevăzute și pedepsite potrivit art.208 alin.1 raportat la art. 209 alin.1 lit.g și i, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, fapte din 1-2 august 2001, părți vătămate fiind D.V., B.N., Z.I. și O.D., prejudiciul fiind de 9.700.000 lei și altă
faptă săvârșită la 6 septembrie 2001, parte vătămată fiind SC „S.I.” SRL Vadu Săpat prejudiciul de 16.000 lei – infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.g și i Cod penal, iar în baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și e, cu aplicarea art.71 și art. 64 Cod penal.
Conform art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art.88 Cod penal s-a computat din pedeapsă arestarea preventivă de la 12 octombrie 2001 la zi.
S-a constatat că pățile vătămate nu au exercitat acțiunea civilă în procesul penal.
S-a confiscat de la inculpat suma de 16.000 lei beneficiu obținut din infracțiunea de furt calificat săvârșită la SC „”S.I.” SRL Vadu Săpat.
Poitrivit art.113 Cod penal, inculpatul a fost obligat la tratament medical până la însănătoșire, tratamentul urmând să se efectueze conform art.113 alin.3 și pe timpul executării pedepsei.
S-a dispus să se comunice administrației locului de deținere, după rămânerea definitivă a hotărârii, copie după aceasta și după actele medicale în vederea executării măsurii de siguranță prevăzută de art.113 Cod penal.
Inculpatul a fost obligat la 3.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
La 11 octombrie 2001, inculpatul se afla în satul Vadu Săpat, județul Prahova, unde l-a întâlnit pe stradă pe minorul S.C.I., în vârstă de 4 ani.
Inculpatul i-a spus copilului să meargă cu el să se joace la o casă părăsită din localitate.
Ajungând în zona respectivă, inculpatul a dezbrăcat partea vătămată de pantaloni și a întreținut cu aceasta raport sexual anal, profitând de imposibilitatea minorului de a-și exprima voința, copilul având vârsta de 4 ani.
După consumarea raportului sexual a îmbrăcat partea vătămată și a abandonat-o în fața porții locuinței.
Minorul a povestit mamei sale ce i s-a întâmplat, iar aceasta a sesizat organele de poliție.
S-a mai reținut că, în cursul nopții de 1-2 august 2001, inculpatul a escaladat gardul în curtea locuinței părții vătămate D.V., știind că acesta are un cal și se află în grajdul situat în spatele casei, încercând să ia calul.
Astfel, a luat mai întâi hamul pentru a transporta animalul și, în timp ce s-a întors să ia calul, partea vătămată s-a trezit, iar inculpatul a abandonat hamul și a fugit, fără cal.
In aceeași noapte, inculpatul a descuiat poarta locuinței părții vătămate B.N. (pe care îl știa întrucât lucrase în gospodăria sa, la fel ca și la D.V. ), a pătruns în curte, apoi în magazia de cereale, de unde a sustras un sac cu porumb boabe pe care l-a dus până la poartă, însă a fost surprins și recunoscut de partea vătămată, așa încât inculpatul a fugit.
In aceeași noapte de 1-2 august 2001, inculpatul a deschis zăvorul de la poarta locuinței părții vătămate Z.I., a pătruns în curte și apoi în magazia părții vătămate, de unde a luat un sac cu porumb boabe pe care l-a pus într-un căruț ( luat din curte) pentru a-l transporta, însă a fost surprins de partea vătămată, fiind nevoit să abandoneze bunurile și să fugă.
In aceeași noapte, inculpatul a deschis încuietoarea de la poarta locuinței părții vătămate O.D., cunoscând că acesta nu locuiește în imobil. Inculpatul a pătruns în casă prin forțarea ferestrelor imobilului și și-a însușit fără drept un aparat de radio.
Prejudiciile cauzate sunt de :
- 9.000.000 lei (cauzat părții civile D.V.);
- 300.000 lei (cauzat părții civile B.N.);
- 300.000 lei (cauzat părții civile Z.I.);
- 100.000 lei (cauzat părții civile O.D.).
toate fiind acoperite prin recuperarea bunurilor de către părțile vătămate.
In cursul nopții de 6 septembrie 2001, inculpatul a pătruns prin forțarea sistemului de asigurare în incinta magazinului aparținând S.C.”S.I.” SRL Comuna Vadu Săpat, și în magazia anexă a găsit o ladă cu bere din care a luat 2 sticle pe care le-a consumat.
Pentru că lacătul care asigura intrarea din magazie în incinta magazinului nu a putut fi forțat, inculpatul nu a sustras alte bunuri.
Impotriva sentinței a declarat apel inculpatul, solicitând, în esență, reducerea pedepsei invocând atitudinea sa sinceră și faptul că este bolnav, având o debilitate mintală ușoară.
Prin decizia penală nr.368 din 2 septembrie 2002, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond.
Impotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul R.C.I., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepsei.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor comise de către acesta.
Din aceste considerente, instanța de control judiciar a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Cât privește cuantumul pedespei rezultante se apreciază că, în cauză, nu sunt motive care să impună reducerea pedepselor aplicate inculpatului, având în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal și scopurile pedepsei prevăzute de art.52 Cod penal.
Așa încât, urmează să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat, conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală ,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C.I. împotriva deciziei penale nr.368 din 2 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești.
Deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 12 octombrie 2001 până la 7 ianuarie 2003.
Obligă recurentul la 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.