Deliberând asupra cauzei penale de față;
Din actele dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 640 pronunțată în dosarul penal nr. 2992/2001 la data de 15 noiembrie 2001, Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul A.V. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de substanțe interzise, prevăzută de art. 312 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) raportat la art. 80 C. pen., la pedeapsa de un an închisoare. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. Conform art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen., prin sentința penală nr. 90/1999 de către Judecătoria Huși, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă pe lângă aceea aplicată, respectiv 2 ani închisoare.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut în fapt că la data de 27 ianuarie 2001, inculpatul, împreună cu P.M. s-a deplasat cu un autoturism de ocazie în Iași, Zona Pieții Independenței pentru a comercializa 2,580 kg mercur. Acțiunea a fost întreruptă de intervenția organelor de poliție.
Inculpatul a recunoscut, iar fapta și vinovăția au fost stabilite și cu alte mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracțiunii, buletinul de analiză chimică și declarațiile martorilor V.C.F. și A.L.
Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 86 pronunțată în dosarul penal 365/2002 la data de 19 martie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia, prin greșita aplicare a legii [(art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.)] constând în aceea că nu s-a apreciat corect gradul de pericol social, extrem de redus, nespecific unei fapte pentru a fi infracțiune sau care ar fi trebuit să îi aducă o pedeapsă mai redusă [(art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.)].
Inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen.
Examinând hotărârea atacată și sentința, Curtea constată că în raport de motivele invocate, recursul apare ca nefondat.
Într-adevăr, instanțele au stabilit corect, atât situația de fapt, inclusiv gradul de pericol social, cât și vinovăția inculpatului.
Pedeapsa aplicată este suficient de redusă dacă se are în vedere pericolul faptei determinat de cantitatea avută, sinceritatea inculpatului, dar și starea de recidivă în care se află, lipsa unei ocupații stabile la data comiterii infracțiunii.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de culpa sa procesuală, dată de respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.V. împotriva deciziei penale nr. 86 din 19 martie 2002 a Curții de Apel Iași.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2003.