Deliberând asupra recursului de față constată:
Prin încheierea din 12 martie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 3419/2002 s-a dispus, între altele admiterea cererii inculpatului B.Șt.L. privind înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București numai cu privire la dispozițiile referitoare la inculpatul B.Șt.L. susținându-se că subzistă motivele care au stat la baza măsurii arestării preventive, întrucât pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 2 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică având în vedere natura și gravitatea faptei, împrejurările concrete de săvârșire a infracțiunii, pericolul social al acesteia și datele privind persoana inculpatului.
S-a mai arătat în susținerea orală a recursului că hotărârea nu este motivată.
Recursul este fondat din următoarele considerente;
Potrivit art. 302 C. proc. pen., încheierea prin care instanța se pronunță asupra cererilor și excepțiilor precum și asupra tuturor măsurilor luate în cursul procesului, trebuie motivată.
Din analiza dosarului rezultă că încheierea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția instanței, astfel încât, este contrară legii și în consecință supusă casării conform art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
Lipsa oricărei motivări echivalează practic cu o nepronunțare, instanța de recurs fiind în imposibilitate de a examina legalitatea și temeinicia încheierii. Această împrejurare impune casarea încheierii conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii inculpatului B.Șt.L. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Se va înlătura măsura punerii în libertate a inculpatului și se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii cu privire la care Curtea nu a fost sau nu putea fi sesizată separat cu recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul Curții de Apel București împotriva încheierii din 12 martie 2003, pronunțată în dosarul nr. 3419/2002 de Curtea de Apel București, secția I penală.
Casează încheierea din 12 martie 2003, pronunțată în dosarul nr. 3419/2002 de Curtea de Apel București, secția I penală, numai cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul B.Șt.L. și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea acestei cereri.
Înlătură măsura punerii în libertate a inculpatului B.Șt.L.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2003.