Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 69 din 8 mai 2002, pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București au fost condamnați, printre alții, inculpații:
- Plt. R.C.G.,
- Plt. I.M. la câte un an închisoare pentru infracțiunea de călcare de consemn prevăzută de art. 333 alin. (1) C. pen. și la câte 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de furt prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.
Conform art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de câte 4 ani închisoare, iar conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpații au fost achitați pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen.;
- M.M.D. la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
- S.F. la: 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și la 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., dispunându-se conform art. 34 lit. b) ca inculpatul să execute 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.;
- T.I. la 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.
Inculpații menționați, împreună cu inculpații C.S. și T.C. au fost obligați în solidar să plătească părții civile R. C.F. Constanța despăgubiri în sumă de 13.046.210 lei.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpații R.C.G., I.M. și T.D.S. funcționau ca polițiști în cadrul Serviciului de Poliție Port Constanța, fiind repartizați pe posturi.
Conform consemnului postului, inculpații erau obligați, printre altele, să nu părăsească postul decât în cazuri extreme, să cunoască că existența pe teritoriul postului a vagoanelor încărcate cu bunuri pretabile sustragerilor, să supravegheze operațiunile de încărcare-descărcare în scopul prevenirii sustragerii de bunuri.
În ziua de 12 iunie 2001, cei trei inculpați s-au prezentat, fiecare la postul său, urmând să-și îndeplinească atribuțiile între orele 7,30 - 20,00.
După ce și-a luat postul în primire, inculpatul I.M. l-a părăsit ducându-se la colegul său, inculpatul T.D.S. și împreună s-au deplasat la Biroul de mișcare C.F. M. 5 unde au luat legătura cu inculpatul T.I. impiegat și cu inculpatul T.C. manevrant de vagoane, între timp sosind și inculpatul R.C.G. Inculpatul I.M. a propus lucrătorilor C.F. să sustragă porumb din vagoanele aflate în triaj, pe care apoi să-l împartă între ei și să-l vândă.
Toți cei trei polițiști le-au spus să nu-și facă probleme pentru că ei le vor asigura paza precum și protecția la ieșirea din port pentru a nu fi opriți de paznicii de la porțile de acces. În continuare inculpații I.M., C.S. și M.M.D. au procurat saci de rafie. Inculpații s-au înțeles că sustragerea porumbului să se facă din vagonul nr. 81539339735 staționat în triajul M. 5, care se află pe teritoriul postului nr. 9, supravegheat de inculpatul T.D.S. Inculpatul Tănase Cristian a întins o pătură sub vagon și a deschis o trapă de la baza vagonului, lăsând să curgă porumbul în saci. Cu umplerea sacilor s-au ocupat și inculpații T.I., C.S. și M.M.D. Sacii au fost transportați la mașinile inculpaților parcate în apropierea liniei de cale ferată. Ulterior inculpații au vândut o parte din porumb mai multor persoane ascultate ca martori în cauză.
Sustragerea porumbului s-a constatat în aceeași zi, în jurul orei 18,20, după plecarea trenului din Constanța Port și sosirea în stația C.F.R. Palas Constanța unde s-a observat lipsa unui sigiliu de siguranță la o trapă de disc la vagonul nr. 815393339735.
În același mod, în noaptea de 13 iunie 2001, s-a sustras o altă cantitate de porumb de către inculpații T.C., M.M.D. cu complicitatea polițistului G.G. căruia i se repartizase pentru supraveghere în acea noapte postul 9 care avea pe raza sa triajul M. 5. Au mai participat în calitate de complici și inculpații S.F., S.F., S.T., B.F. și B.G., agenți pe pază din cadrul S.C. B. SRL.
Apelurile declarate în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București și de inculpații R.C.G., I.M., T.D.S., G.G., T.C., M.M.D., T.I., C.S., B.F., S.T., S.F. și B.G. au fost respinse ca nefondate de Curtea Militară de Apel prin decizia nr. 77 din 15 august 2002.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații R.C.G., I.M., T.D.S., M.M.D., T.I. și S.F.
La termenul de judecată din 25 octombrie 2002, inculpații M.M.D., T.I. și S.F. și-au retras recursurile, situație de care s-a luat act prin încheierea nr. 4539 pronunțată la acea dată.
În recursurile lor inculpații R.C.G., I.M. și T.D.S. au solicitat ca și în apel în principal, achitarea lor susținând că nu au comis cele două infracțiuni pentru care au fost condamnați, iar în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate și suspendarea executării lor.
Examinând probele administrate în cauză se constată că instanțele au reținut corect săvârșirea infracțiunilor de către inculpații recurenți.
Vinovăția acestora rezultă din declarațiile constante ale coinculpaților T.C., T.I. și M.M.D. care descriu împrejurările în care polițiștii i-au îndemnat să sustragă porumbul asigurându-le paza și protecția și luându-și apoi partea lor.
Sustragerea a avut loc dintr-un vagon staționat în triajul M. 5 care se află exact la postul nr. 9 supravegheat de inculpatul T.D.S. Porumbul nu putea fi sustras pe traseul parcurs de tren până la Stația Palas, așa cum s-au apărat inculpații, întrucât pe acest traseu trenul a avut două opriri de 3 și respectiv 6 minute, timp prea scurt pentru a se deschide trapa și a se sustrage peste 3 tone de porumb mai ales că prin deschiderea trapei se creează un orificiu de numai „un deget”.
Pe de altă parte, martorul A.M. a arătat că a încărcat în mașina sa 8 saci de porumb la cererea lui R.C. a cărui mașină se defectase, saci care „erau împrăștiați printre buruieni lângă mașina inculpatului „în zona liniei ferate".
Martorii M.A., B.A. și P.G. au declarat constant că au cumpărat porumb de la inculpații I.M. și R.C.
Apelurile inculpaților sunt însă fondate numai în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate pentru complicitate la infracțiunea de furt, de câte 4 ani închisoare.
Având în vedere circumstanțele personale ale inculpaților recurenți nu au antecedente penale, au avut anterior o conduită corectă, au copii minori, dar și faptul că autorii furtului, cât și ceilalți complici printre care polițistul G.G. au fost condamnați la câte 3 ani închisoare, se apreciază ținându-se seama și de dispozițiile art. 27 C. pen., că se impune reducerea pedepselor la câte 3 ani închisoare.
În acest sens se vor admite recursurile inculpaților R.C.G., I.M. și T.D.S. și se va casa decizia curții de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de inculpații R.C.G., I.M. și T.D.S. împotriva deciziei nr. 77 din 15 august 2002 a Curții Militare de Apel.
Casează decizia atacată și sentința nr. 69 din 8 mai 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București, numai cu privire la pedepsele aplicate inculpaților pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pentru toți inculpații.
Descontopește pedepsele rezultante de câte 4 ani închisoare aplicate inculpaților, în pedepsele componente de câte un an închisoare stabilite pentru infracțiunea de încălcare de consemn, prevăzută de art. 333 alin. (1) C. pen. și de câte 4 ani închisoare, stabilite pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.
Modifică pedepsele aplicate inculpaților pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., în sensul că le reduce de la câte 4 ani închisoare, la câte 3 ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește aceste pedepse cu pedepsele de câte un an închisoare stabilite pentru infracțiunea prevăzută de art. 333 alin. (1) C. pen., urmând ca inculpații R.C.G., I.M. și T.D.S. să execute pedepsele cele mai grele de câte 3 ani închisoare.
Deduce din pedepse, timpul arestării preventive, de la 25 iunie 2001, la 20 martie 2003, pentru recurenții inculpați.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 martie 2003.