Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 136 din 4 iunie 2002, Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul S.B. la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., cu consecințele prevăzute de art. 71 și art. 64 C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 11 mai 2002, la zi.
S-a mai constatat, că prejudiciul cauzat părții vătămate K.G., a fost recuperat în natură.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că:
În ziua de 11 mai 2002, inculpatul prin violență a sustras de la părțile vătămate K.G. un lanț de aur și un inel de argint de la K.D.A. Deoarece, această din urmă parte vătămată a încercat să-l determine pe inculpat să-i restituie lănțișorul, în caz contrar îl va reclama la poliție, acesta i-a aplicat peste față o palmă, după care a părăsit locul faptei.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel motivând că nu a exercitat violențe, bunurile fiind date de bună voie și ca atare se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de furt calificat.
Prin decizia penală nr. 221 din 27 august 2002, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri, acesta a declarat recurs prin care a solicitat reducerea cuantumului pedepsei, ținând seama de datele personale.
Recursul este nefondat.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt, făcând o corectă încadrare juridică, sub aspectul infracțiunii reținute.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate se constată că, instanțele au avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, cât și datele ce caracterizează persoana infractorului care este elev, în anul II la Școala profesională, din cadrul Grupului școlar G.D.N. Baia Mare și nu are antecedente penale; pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin reținerea circumstanțelor atenuante corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., și o reducere a acesteia nu se justifică.
Pe cale de consecință, Curtea, potrivit prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.B. împotriva deciziei penale nr. 221 din 27 august 2002 a Curții de Apel Cluj.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2003.