Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 325 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Brașov, inculpatul C.M. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) cu aplicarea art. 13 C. pen.
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani.
Inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere.
a) să se prezinte, la fiecare 6 luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea executărilor penale din cadrul Tribunalului Brașov;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 863 C. pen.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. S.R.L. (în lichidare judiciară, lichidator G.I.) să plătească părții civile S.C. S. S.A. București suma de 450.515.774 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 3 milioane lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
La data de 7 septembrie 1998, inculpatul C.M. a completat fila C.E.C. seria C00500009314, în valoare de 450.515.774 lei pe care a transmis-o prin fax societății comerciale S. S.A. București însoțită de o notă în conformitate cu care, în cazul în care la scadență sumele nu vor fi achitate, societatea furnizoare poate introduce fila C.E.C. spre decontare. Totodată, inculpatul s-a obligat ca până la 1 octombrie 1998 să remită fila C.E.C. în original, afirmând că în cont există disponibilități, deși știa că acest lucru nu corespunde adevărului. Obligația de plată nu a fost respectată, iar inculpatul a anulat fila C.E.C.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator, administrat în cauză: plângerea părții vătămate, documente comerciale și bancare, raport de constatare tehnico - științifică criminalistică, declarațiile martorilor, proces – verbal de confruntare, declarațiile inculpatului.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 57 din 27 martie 2002, a respins ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul C.M.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunțate și înlăturarea prevederilor art. 861 C. pen.
Examinând recursul, Curtea constată că acesta este întemeiat.
Individualizarea pedepsei aplicate recurentului inculpat C.M. nu s-a făcut printr-o valorificare corespunzătoare a circumstanțelor reale și personale ale faptei și făptuitorului, încălcându-se, astfel, atât dispozițiile art. 72 C. pen., cât și cele ale articolului 52 C. pen., întrucât, prin modalitatea de executare dispusă de către instanța de fond, scopul coercitiv – preventiv al pedepsei nu poate fi atins.
Curtea constată că valoarea mare a prejudiciului cauzat de inculpat, peste 450 milioane lei la cursul anului 1998 și atitudinea nesinceră manifestată de acesta pe tot parcursul procesului penal necesită un tratament penal ferm care să asigure reeducarea făptuitorului și prevenția generală la nivelul societății.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și să caseze decizia penală nr. 57 din 27 martie 2002 a Curții de Apel Brașov și sentința penală nr. 325 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Brașov cu privire la individualizarea pedepsei.
Dispozițiile articolului 861 C. pen., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere vor fi înlăturate, inculpatul urmând să execute pedeapsa ce se va aplica în regim de detenție.
Cât privește cuantumul pedepsei dispusă în temeiul articolului 215 alin. (2) și (3) C. pen., Curtea constată că acesta este prea mare și urmează să îl reducă de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare. În cauză se va face aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie.
Curtea apreciază că în condițiile aplicării pedepsei de 3 ani închisoare, față de inculpatul C.M. sunt respectate criteriile generale de individualizare, asigurându-se riposta juridică conformă pericolului social al faptei și făptuitorului.
Celelalte dispoziții ale hotărârii judecătorești vor fi menținute.
Constată din oficiu că nu există alte motive de casare și văzând dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul Curții de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 57 din 27 martie 2002 a Curții de Apel Brașov, privind pe intimatul inculpat C.M.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 325 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Brașov, cu privire la individualizarea pedepsei.
Înlătură dispozițiile art. 861 C. pen.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare.
Face aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen.
Menține celelalte dispoziții.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2003.