Hearings: February | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 1512/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 510/2002 la Tribunalul Iași, condamnatul L.G. a solicitat să se dispună contopirea pedepselor de 6 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 607/2001 a Tribunalului Iași cu cea de 3 ani închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 4462/2000 a Judecătoriei Iași, cu motivarea că faptele pentru care au fost aplicate aceste pedepse sunt concurente.

Tribunalul Iași, în urma verificării dosarelor în care au fost pronunțate cele două hotărâri judecătorești a reținut că:

- prin sentința penală nr. 492 din 1 februarie 2000 a Judecătoriei Iași, condamnatul L.G. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208 și art. 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- prin sentința penală nr. 1714 din 4 aprilie 2002 a Judecătoriei Iași, L.G. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.;

- prin sentința penală nr. 686 din 13 februarie 2001 a Judecătoriei Iași, L.G. a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., iar prin sentința penală nr. 473 din 9 decembrie 1999, a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.;

- prin sentința penală nr. 4462/2000 a Judecătoriei Iași, L.G. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., art. 208 și art. 209 lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., art. 192 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 208 și art. 209 lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. c) C. pen.;

- prin sentința penală nr. 607/2001 a Tribunalului Iași, pedepsele aplicate condamnatului L.G. au fost contopite, mai puțin cea de 3 ani închisoare, rezultantă, aplicată prin sentința penală nr. 4462/2000 a Judecătoriei Iași cu mențiunea că toate faptele pentru care a fost condamnat sunt concurente, în cauză fiind incidente prevederile art. 36 C. pen.

Tribunalul Iași prin sentința penală nr. 368 din 20 iunie 2002, constatând întemeiată cererea formulată de condamnatul L.G. a admis-o și după ce a dispus descontopirea și repunerea în individualitatea lor a pedepselor aplicate prin hotărârile menționate și a înlăturat sporul de pedeapsă de 3 luni închisoare, care i-a fost aplicat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 4462 din 10 octombrie 2002, a făcut aplicarea art. 33, art. 34 și art. 35 C. pen., în sensul că, a contopit toate pedepsele, dispunând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea și anume 6 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 5 luni închisoare, urmând ca, în final, să execute pedeapsa de 6 ani și 5 luni închisoare.

Prin aceeași sentință a fost menținută starea de arest a condamnatului, iar din pedeapsa de executat, în temeiul art. 88 C. pen., s-au dedus perioadele executate de la 13 decembrie 1998, până la 30 martie 1999 și de la 24 iulie 1999, la zi.

Au fost anulate formele de executare emise în baza hotărârilor anterioare și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform hotărârii pronunțate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul L.G., pe care a criticat-o cu privire la sporul de pedeapsă pe care îl consideră prea mare.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 262 din 17 septembrie 2002, a respins ca nefondat, apelul declarat de condamnatul L.G., cu motivarea că sporul de pedeapsă aplicat de prima instanță se încadrează în limitele legale și se justifică având în vedere multitudinea de fapte pentru care a fost condamnat.

Decizia Curții de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul L.G., pe care a criticat-o cu privire la greșita aplicare a sporului de pedeapsă care nu se justifică, solicitând a fi înlăturat.

Recursul este nefondat.

Verificând decizia atacată prin prisma motivului de casare invocat de condamnatul L.G. și anume înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat, se constată că susținerea acestuia este nejustificată.

Așa cum temeinic a motivat și instanța de apel, față de multitudinea faptelor comise de condamnat, aplicarea unui spor de pedeapsă la pedeapsa rezultantă se impune ca necesar, iar stabilirea lui în limita a 5 luni de închisoare nu poate fi considerat ca fiind prea mare dacă se are în vedere faptul că limita maximă până la care se putea aplica acesta, potrivit art. 34 lit. b) C. pen., era de până la 5 ani închisoare.

În consecință, recursul declarat de condamnatul L.G. fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul L.G. împotriva deciziei penale nr. 262 din 17 septembrie 2002 a Curții de Apel Iași.

Obligă pe recurent la plata sumei de 550.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2003.