Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 744 din 9 octombrie 2002 a Tribunalului Timiș, inculpatul B.T. a fost condamnat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen.
Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 17 decembrie 2001, la zi și l-a obligat, în solidar cu părțile responsabile civilmente B.A. și B.V., să plătească 12.000.000 lei despăgubiri civile părții civile D.A. și 5.936.000 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic nr. 1 Timișoara precum și la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut în fapt că spre dimineața zilei de 16 decembrie 2001, inculpatul B.T. și partea vătămată D.A., în grupuri diferite, se întorceau spre casă, de la o discotecă din localitatea Utvin.
Inculpatul, fiind sub influența băuturilor alcoolice cânta pe stradă cu voce tare, fapt ce a deranjat-o pe partea vătămată care i-a atras atenția să nu mai cânte, ajungându-se la situația de a se amenința reciproc.
La invitația părții vătămate de a se bate, inculpatul a lovit-o cu un cuțit în zona abdomenului, producându-i o plagă înjunghiată hipocondrul stâng, viața fiindu-i salvată în urma intervenției chirurgicale efectuate (laparatomie exploratorie xifoombilicală, hepatorafie și drenaj subhepatic, evacuarea din cavitatea abdominală a 300 ml. sânge).
Prin decizia penală nr. 453 din 21 noiembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat prin care solicita a fi achitat, întrucât a acționat în legitimă apărare și reducerea pedepsei la limita perioadei executate.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs susținând că a acționat în condițiile circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și reducerea pe acest temei a pedepsei, temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 și 17 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpatul B.T. este fondat, dar pentru un alt motiv ce se va examina mai jos.
Din cuprinsul hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că instanțele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului și, de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
Susținerea inculpatului că a fost provocat de partea vătămată nu este întemeiată, întrucât partea vătămată s-a limitat la a-i atrage atenția că tulbură liniștea publică pe stradă prin cântarea cu o voce puternică la acea oră matinală, și deci nu a exercitat vreun act de violență în sensul prevederilor art. 73 lit. b) C. pen.
Recursul inculpatului este însă întemeiat pentru un motiv invocat din oficiu, întrucât s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele legale, în sensul art. 3859 alin. (1) pct. 14 și alin. (3) C. proc. pen.
În acest sens, instanța de fond a aplicat inculpatului minor pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) din C. pen., pe o durată de 2 ani, deși, potrivit art. 109 alin. (3) C. pen., pedepsele complimentare nu se aplică minorului.
În consecință se va admite recursul declarat de inculpat, se vor casa hotărârile pronunțate în cauză numai în limita arătată și se va înlătura pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor menționate.
Din pedeapsa închisorii se va deduce durata arestării preventive, iar onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul B.T. împotriva deciziei penale nr. 453/A din 21 noiembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 744/ P.I. din 9 octombrie 2002 a Tribunalului Timiș, numai cu privire la aplicarea pedepsei complementare de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), e) C. pen., pe timp de 2 ani, dispoziție pe care o înlătură.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 17 decembrie 2001, la 26 martie 2003.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2003.