Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 940 din 15 octombrie 2002, Tribunalul București l-a condamnat pe inculpatul G.M. la 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 13 C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a computat durata prevenției din pedeapsă.
S-a constatat că paguba a fost acoperită prin restituire.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în ziua de 19 februarie 2002, inculpatul G.M. și coinculpatul minor R.C. și el condamnat în cauză, s-au întâlnit în jurul orelor 16, s-au deplasat în cartierul Ferentari, au consumat droguri, după care s-au înțeles să facă rost de bani deposedând de bunuri persoane de pe stradă. Cei doi au urmărit-o pe partea vătămată A.A., iar inculpatul G.M. i-a smuls din ureche cerceii de aur cu care s-a îndepărtat în fugă.
Prin decizia penală nr. 813 din 13 decembrie 2002, Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul inculpatului G.M. care a solicitat reducerea pedepsei.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care a criticat hotărârile pronunțate pentru pedeapsă pe care o consideră prea severă.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză inculpatul a comis o infracțiune de tâlhărie în formă calificată, împreună cu un minor.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este de la 5 la 20 de ani.
S-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare în concurs cu circumstanța agravantă legală de la art. 75 lit. c) C. pen.
Deși potrivit art. 80 alin. (2) C. pen., în cazul concursului circumstanțelor agravante cu cele atenuante reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege nu este obligatorie, instanțele au aplicat o pedeapsă sub acest minim.
Având în vedere pericolul social concret al faptei și făptuitorului care asociază tâlhăria cu consumul de droguri, o reducere și mai accentuată a pedepsei nu este posibilă.
Prin urmare, Curtea în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.M. împotriva deciziei penale nr. 813 din 13 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 19 februarie 2002, la 26 martie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2003.