Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 196 din 23 septembrie 2002 a Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost condamnat inculpatul S.V.C. la câte 5 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen.
Instanța a reținut în fapt că, în seara zilei de 8 aprilie 2002, inculpatul a sustras prin violență de la părțile vătămate P.G. și B.D. sumele de 50.000 lei și respectiv, de 300.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel mama inculpatului, S.T. Prin decizia penală nr. 334 din 5 decembrie 2002, Curtea de Apel Cluj a respins apelul ca fiind inadmisibil, având în vedere lipsa la calitate procesuală a apelantei.
Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând reducerea cuantumului pedepsei la care a fost condamnat.
Recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Părțile care pot ataca o sentință cu apel sunt prevăzute limitativ în art. 362 C. proc. pen. Potrivit acestui text de lege, apelul poate fi declarat pentru inculpat și de către reprezentantul său legal, de către apărător sau de către soț.
În cauza de față apelul împotriva sentinței pronunțate de tribunal a fost declarat numai de mama inculpatului, deși acesta era major.
În această situație, având în vedere dispozițiile art. 362 C. proc. pen., se constată că în mod corect, curtea de apel a reținut că S.T. nu are calitatea procesuală de a declara apel în numele fiului său și a respins apelul ca fiind inadmisibil.
În consecință, nu se poate examina motivul de casare invocat de inculpat, urmând a se respinge ca nefondat recursul, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.V.C. împotriva deciziei penale nr. 334 din 5 decembrie 2002 a Curții de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 16 aprilie 2002, la 28 martie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 martie 2003.