Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 1605/2003

Pronunțată în ședință publică, azi 28 martie 2003.

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Călărași, prin decizia penală nr. 80 din 3 iulie 2002, a condamnat pe inculpatul T.M. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. e) cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive cu începere de la 28 februarie 2002, la zi.

Inculpatul a fost obligat la 10.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă M.R.

În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 600.000 lei.

S-a reținut, pe baza probelor administrate, că, în ziua de 16 august 2001, partea vătămată M.R. s-a deplasat în satul Gălbinași pentru a face o pană la căruță. Aici l-a cunoscut pe inculpat și împreună au consumat băuturi alcoolice la mai multe baruri din localitate.

Seara, în jurul orei 20,00, inculpatul T.M. l-a rugat pe partea vătămată M.R. să-l ducă cu căruța până acasă. Pe drum, M.R. i-a cerut inculpatului să coboare și să-și continue drumul pe jos. Inculpatul l-a lovit pe M.R. cu pumnul în zona feței și l-a doborât din căruță, fugind apoi cu calul și căruța acasă la el. A doua zi, inculpatul a mers în comuna Glina, unde a vândut calul, hamul și căruța, după care a stat ascuns în satul Cățelu și în municipiul Ploiești timp de 4 luni de zile.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpat au fost respinse de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 722/ A din 5 noiembrie 2002.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul, fiecare reiterând motivele de apel. Astfel, parchetul a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și aplicarea unei pedepse corespunzătoare gradului de pericol social al faptei comise, La rândul său, inculpatul a solicitat să se schimbe încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen. și aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată condiționat.

Recursul declarat de parchet este întemeiat.

În concordanță cu probele administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând just în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de acesta.

Din moment ce deposedarea victimei s-a făcut prin mijloace violente, într-un loc public, iar inculpatul a acționat în scopul de a-și însuși pe nedrept, în condiții ilicite, bunul sustras (atelajul), toate elementele infracțiunii de tâlhărie în încadrarea dată de instanța de fond sunt întrunite.

Referitor la pedeapsă, se constată că deși se justifică reținerea în favoarea inculpatului a unor circumstanțe atenuante personale, cum ar fi comportarea bună anterior comiterii faptei, cât și în timpul procesului, lipsa antecedentelor penale, regretul manifestat instanței au dat prea multă eficiență acestora, ignorând semnificativ gradul de pericol social ridicat al acestui gen de infracțiuni.

Ca atare, coborârea pedepsei cu mult sub limita minimă (5 ani închisoare) prevăzută de dispoziția legală incriminatoare nu se justifică în cauză, astfel că, sub acest aspect recursul declarat de procuror este întemeiat și va fi admis, cu consecința majorării pedepsei de la 2 ani și 6 luni la 4 ani închisoare, menținându-se astfel circumstanțele atenuante recunoscute în favoarea inculpatului.

Pentru motivele deja expuse, recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat, acesta urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Din pedeapsă se va deduce la zi timpul arestării preventive.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr. 722/ A din 5 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe inculpatul T.M.

Casează decizia atacată și sentința penală nr. 80 din 3 iulie 2002 a Tribunalului Călărași, numai cu privire la cuantumul pedepsei.

Modifică pedeapsa aplicată inculpatului T.M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 74, art. 76 și art. 13 C. pen., în sensul că o majorează de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor pronunțate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M. împotriva deciziei sus-menționate.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 28 februarie 2002, la 28 martie 2003.

Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 martie 2003.