Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 102 din 22 mai 2002 a Tribunalului Harghita, s-a respins, ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnatul L.F. asupra sentinței penale nr. 20/2001 a Tribunalului Harghita.
Prin sentința penală nr. 20/2001 a Tribunalului Harghita, revizuientul a fost condamnat, în baza art. 175 lit. c) și art. 176 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 17 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare ce i s-a aplicat prin sentința penală nr. 284/1996 a Judecătoriei O.S., stabilindu-se ca în final, inculpatul să execute 19 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 20/2001, deoarece moartea tatălui său, nu s-a datorat loviturilor repetate cu pumnii și picioarele pe care i le-a aplicat el, în seara de 26 decembrie 1999, ci s-a datorat bolilor de care suferea și vârstei sale înaintate.
Instanța de fond, examinând motivele cererii de revizuire potrivit art. 394 C. proc. pen., a apreciat că, acestea nu se regăsesc în textul menționat, că de fapt ele au constituit obiecțiuni ridicate în apel.
Nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, condamnatul a declarat apel, cerând reaprecierea probelor și astfel să se constate că la fond a fost condamnat numai pe baza unei erori grave de fapt.
Curtea de Apel Târgu Mureș prin decizia nr. 119/ A din 18 septembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul L.F. împotriva sentinței penale nr. 102 din 22 mai 2002 a Tribunalului Harghita.
În termen legal, condamnatul nemulțumit și de această hotărâre, a declarat recurs, cerând reaprecierea probelor și apoi să i se reducă pedeapsa pe care o socotește mult prea mare și nedreaptă.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând actele dosarului constată că prin prezenta cerere de revizuire, condamnatul invocă motive ce caracterizează, căile ordinare de atac, apel sau recurs, și nu invocă acele motive specifice căii extraordinare de atac, după cum este revizuirea.
Apoi, situațiile în care, revizuirea unei hotărâri penale definitive poate fi admisă, sunt expres și limitativ prevăzute de lege, în art. 394 C. proc. pen., iar motivul invocat de condamnat nu se regăsește printre prevederile acestui text.
Așa fiind, și raportându-se la prevederile acestuia, Curtea, constată că au fost corect aplicate, așa încât, hotărârile atacate sunt legale și temeinice și ca atare vor fi menținute.
În consecință și recursul condamnatului urmează a fi respins, ca nefondat.
Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuient L.F. împotriva deciziei penale nr. 119/ A din 18 septembrie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 martie 2003.