Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 858 din 23 septembrie 2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, a fost condamnat inculpatul M.C.S. în baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. a) C. pen., la 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 din același cod.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă de la 27 noiembrie 2000, la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.123.848 lei despăgubiri civile către partea civilă S.N.P. P., sucursala Petrotrans Ploiești.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în fapt că, la 27 noiembrie 2000, în jurul orei 9, în timp ce jandarmi din cadrul U.M. 0773 București patrulau în pădurea din apropierea comunei Periș, județul Ilfov, în zona cunoscută ca Valea 2 și 3, au observat la circa 150 m trei persoane care traversau în fugă drumul ce despărțea pădurea de zona tranzitată de conducta de benzină C. 3, aparținând SC P. SA.
În acel loc jandarmii au găsit patru mașini: două Dacia Papuc în care se aflau butoaie din tablă și bidoane din material plastic, un autoturism Dacia Nova de culoare grena și o mașină Dacia Berlină de culoare verde, fără numere de înmatriculare. Încercarea de mobilizare a celor trei nu a reușit și nici oprirea autoturismelor. După somația verbală și executarea focului de avertisment în plan vertical, s-au tras trei focuri de armă, cu cartușe, bile de cauciuc de 12 mm, înspre mașini, în zona roților, dar autovehiculele au dispărut în direcția comunei Ciocănari, județul Dâmbovița.
La locul arătat jandarmii au găsit o instalație artizanală care înțepa conducta având la un capăt un furtun din material plastic în lungime de 20 - 25 m din care se scurgea benzină. A mai fost găsită la distanța de 100 - 150 m o altă instalație artizanală montată în conducta de benzină din care țâșneau jeturi de 4 - 5 m înălțime. De asemenea, la 170 m a fost depistată o instalație artizanală, la o adâncime de 50 cm compusă din țeavă galvanizată de 60 cm și diametrul de 1/2 țoli prevăzută în partea inferioară cu un ștuț având diametrul de 7 mm, iar la partea superioară o reducție cu robinet, având montat un furtun din material plastic de 25 m.
La capătul acestui furtun au fost găsite 3 bidoane din plastic și un butoi din tablă de culoare verde, goale.
Pe o suprafață de 75 cm se afla o pată de benzină.
Jandarmii au identificat la circa 1 km două autoturisme Dacia Papuc de culoare albă, fără numere de înmatriculare prezentând mai multe avarii, încărcate cu 7 butoaie din tablă a câte 200 l fiecare, goale, 4 m furtun din plastic, o bormașină manuală prevăzută cu spiral, trei spirale de mărimi diferite, două instalații artizanale, 8 butoaie de câte 200 l, în care se afla cantitatea de 550 l benzină, 6 canistre din plastic goale și o lopată, precum și un telefon mobil Alcatel.
Proba ridicată din cantitatea de 550 l benzină, corespundea sortimentului de benzină „Premium cu plumb” ce se pompa prin conducta magistrală Ploiești - București, în ziua de 27 noiembrie 2002.
În urma cercetărilor, în dimineața zilei de 27 noiembrie 2001, a fost identificat ca unul din autorii furtului de benzină inculpatul M.C.S. zis „S.G.”, proprietarul unui autoturism Dacia Nova grena. Mașina, era parcată în curtea numitei S.A. din comuna Niculești – Dâmbovița, iar inculpatul repara radiatorul autoturismului.
Cu acest prilej organele de urmărire penală au constatat că autovehiculul prezenta urme de lovire recente la capota din față, urme de ștergere a vopselei pe părțile laterale și trei înfundături ale caroseriei în partea din spate, iar capota era stropită de noroi.
Inculpatul a fost recunoscut din grup de către jandarmi, ca fiind unul din cei trei indivizi surprinși în dimineața aceleiași zile furând benzină din conducta Ploiești - București.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1.123.848 lei, contravaloarea analizelor chimico-fizice ale probei din benzină furată, prejudiciul de 9.197.500 lei, contravaloarea celor 550 litri benzină fiind acoperit prin restituire.
Apărările formulate de inculpat în sensul că la momentul săvârșirii furtului s-ar fi aflat la domiciliul numitei S.A., concubina sa și că autovehiculul ar fi fost lovit cu pumnii de această martoră, au fost înlăturate de instanță, care a reținut, în baza declarațiilor celor trei jandarmi prezenți la locul infracțiunii, că inculpatul este autorul furtului de benzină, alături de alte două persoane față de care s-a disjuns urmărirea penală.
S-a mai stabilit că autoturismele abandonate la locul sustragerii benzinei, fuseseră furate anterior din patrimoniul a două societăți comerciale.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite în baza procesului verbal de constatare a infracțiunii întocmit de organele de urmărire penală, a proceselor-verbale de recunoaștere din grup a inculpatului, a procesului-verbal de restituire a produselor petroliere sustrase și a declarațiilor martorilor D.A., E.C., P.M., M.Șt., M.I. și S.A.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 711 din 31 octombrie 2002, a respins apelul declarat de inculpat împotriva sentinței primei instanțe, considerând nefondate criticile formulate, în sensul că, nu este vinovat de săvârșirea furtului pentru care a fost condamnat și în subsidiar, că pedeapsa aplicată este prea severă.
Astfel, s-a apreciat că s-au administrat dovezi temeinice de vinovăție și că nu există motive de reducere a pedepsei aplicate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul, care invocând dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 și 14 C. proc. pen., a susținut în principal că nu este vinovat de săvârșirea furtului și în subsidiar că pedeapsa este prea severă.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei.
Recursul declarat este neîntemeiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului în săvârșirea în ziua de 27 noiembrie 2000, împreună cu alte persoane, a infracțiunii de furt calificat de produse petroliere din conducte, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. a) C. pen.
Probele administrate au confirmat că inculpatul și persoanele arătate au perforat în mai multe locuri conducta de benzină aparținând SC P. SA în apropierea pădurii Periș, sustrăgând prin folosirea instalațiilor artizanale cantitatea de 550 litri benzină „Premium” cu plumb și că imediat după săvârșirea faptei a fost prins.
A mai rezultat din probe că deplasarea la conducte s-a făcut de către respectivele persoane cu mașini furate cărora li s-au înlăturat numerele de înmatriculare și că inculpatul s-a folosit de autoturismul Dacia Nova grena, el fiind ulterior identificat de jandarmii sosiți la locul infracțiunii și audiați ca martori, respectiv de D.A., E.C. și P.M.
Pentru oprirea autovehiculelor s-au folosit arme din care s-au tras gloanțe din cauciuc, care la impactul cu caroseria au produs deformări, inclusiv mașinii inculpatului.
Deoarece, materialul probator al cauzei a confirmat vinovăția recurentului inculpat în săvârșirea infracțiunii de furt calificat de produse petroliere din conducte, iar soluția de condamnare este conformă cu probele de vinovăție administrate, nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată în recurs.
Referitor la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului se constată că aceasta a fost individualizată, conform art. 72 C. pen., înspre minimul prevăzut de lege, avându-se în vedere pericolul social al faptei, împrejurările săvârșirii ei, întinderea prejudiciului cauzat și lipsa de antecedente penale a inculpatului.
Se mai constată că această pedeapsă este de natură a asigura, potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în comunitate a inculpatului.
Fiind respectate cerințele acestor texte legale nu există motive de reducere a pedepsei așa cum s-a solicitat de către inculpatul recurent.
Întrucât motivele de casare invocate sunt neîntemeiate, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va deduce arestarea preventivă de la 27 noiembrie 2001, la 2 aprilie 2003 și se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C.S. împotriva deciziei penale nr. 711/ A din 31 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedeapsă, perioada arestării preventive a inculpatului de la 27 noiembrie 2001, la 2 aprilie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 aprilie 2003.