Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Constanța, prin încheierea nr. 13 din 25 martie 2003, pronunțată în dosarul nr. 316/2003, a admis sesizarea (cererea) procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a confirmat și menținut măsura arestării provizorii în vederea extrădării a cetățeanului turc R.Y., măsură dispusă și luată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin mandatul de arest provizorie nr. 16 din 14 martie 2003.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că cererea de arestare provizorie cuprinde informațiile prevăzute de art. 33 alin (2) din Legea nr. 296/2001, fapta pentru care este urmărită persoana reclamată este incriminată și de legea penală română, pedeapsa depășește 2 ani închisoare și autoritățile judiciare turce și-au exprimat voința de a solicita extrădarea și de a formula, în acest sens, cerere.
Ca atare, făcând aplicarea art. 3 alin. (3), cu referire la art. 29 din Legea nr. 296/2001, s-a dispus confirmarea și menținerea măsurii arestării provizorie în vederea extinderii, a cetățeanului turc R.Y.
Împotriva încheierii, în termenul legal, cetățeanul turc a declarat recurs, cale de atac motivată, oral, în ședința publică de judecată pe considerentul că extinderea sa în țara de origine îl va supune unei incriminări pentru fapte pe care nu le-a săvârșit și, totodată, cercetarea sa va fi abuzivă.
Recursul declarat nu este fondat.
Astfel, prin sesizarea nr. 11/ PMF din 14 martie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a solicitat ca în baza dispozițiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, să se dispună asupra măsurii arestării provizorii luată față de R.Y., cetățean turc, acesta, conform documentației înaintată de autoritățile turce fiind cercetat pentru infracțiunea de contrabandă.
Cel în cauză, în baza mandatului emis în lipsă, urmare hotărârii nr. 2003 din 17 din 26 februarie 2003 a Tribunalului de Pace din Saray, a fost dat în urmărire internațională pentru încălcarea art. 271 și a art. 273 din Legea privind prevenirea și urmărirea contrabandei.
Dată fiind prezența lui R.Y. în România, autoritățile judiciare turce au înaintat, prin intermediul Ambasadei Republicii Turcia de la București, Ministerului Justiției, înainte de cererea de extrădare, cererea de arestare provizorie în vederea extrădării, competent fiind Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Această autoritate l-a identificat și arestat provizoriu pe cetățeanul turc în baza Ordonanței nr. 11/ PMF din 14 martie 2003 și a mandatului de arestare preventivă nr. 16, pe timp de 30 zile, cu începere de la 14 martie 2003, orele 16,00 și până la 12 aprilie 2003, orele 16,00.
În aceste condiții, față de faptul că cererea de arestare provizorie cuprinde informațiile prevăzute de art. 33 alin (2), fapta pentru care este urmărită persoana reclamantă, este incriminată și de legea penală română, pedeapsa depășește 2 ani închisoare și cantitățile judiciare turce și-au exprimat voința de a solicita extrădarea și deci de a formula o cerere în acest sens, hotărârea fiind legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul nefiind fondat, va fi respins.
În baza dispozițiilor art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de cetățeanul turc R.Y. împotriva încheierii nr. 13 din 25 martie 2003 a Curții de Apel Constanța.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 aprilie 2003.