Hearings: March | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 1807/2003

Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2003.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 112 din 3 octombrie 2002, Tribunalul Călărași a condamnat pe inculpatul A.C. la 16 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a admis cererea privind obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către partea civilă H.M. și luând act de acordul părților, a fost obligat inculpatul să plătească acesteia suma de 5.500.000 lei cu acest titlu și la 25 milioane lei daune morale.

S-a menținut starea de arest a inculpatului de la 11 mai 2002, la zi și s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că inculpatul a trăit în concubinaj cu victima A.R. în perioada 1989 - 1994 când s-au căsătorit legal.

S-a reținut, de asemeni, că victima nu avea serviciu și era cunoscută în societate ca o mare consumatoare de băuturi alcoolice, deseori fiind găsită în stare de ebrietate în șanțuri. Cu timpul, pe fondul neînțelegerilor cu soția sa, care se afla în stare de ebrietate deseori și nu-și îndeplinea sarcinile de mamă și soție, acesta a început și el să consume băuturi alcoolice.

Cum victima a început să vândă produse din gospodărie pentru a cumpăra băuturi și nu se îngrijea de propria gospodărie și familie, conflictele dintre inculpat și aceasta s-au acutizat.

Astfel în ziua de 9 mai 2002, înainte de a pleca la serviciu, fiind angajat C.F.R. a aflat că soția sa a vândut bunuri din casă, iar după întoarcerea sa de la serviciu și-a găsit soția în pat în stare de ebrietate.

A intervenit o ceartă violentă între cei doi, cu injurii, amenințări și cuvinte obscene. Fiind extrem de nervos, inculpatul, pentru că nu reușise să recupereze bunurile date de soția sa a început s-o lovească cu pumnii peste corp în zona toracică de 7 - 8 ori, apoi a luat copilul pe care-l aveau în îngrijire și a părăsit locuința. Revenind în locuință, inculpatul și-a găsit soția în aceeași poziție și a început din nou s-o lovească, după care s-a culcat cu copilul.

În după-amiaza zilei de 10 mai 2002, în jurul orelor 17,oo când s-a reîntors de la serviciu, inculpatul a constatat că soția sa nu mai respira chemând la scurt timp câteva vecine, care au scos-o pe victimă din casă, constatând că victima e decedată.

Raportul de constatare medico-legal a atestat că victima prezenta multiple fracturi costale, 5 rupturi de splină, decesul datorându-se hemoragiei acute urmare unui politraumatism cranio-toraco-abdominal cu rupturi de organe interne.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, crtiticând-o pentru netemeinicie, motivând că pedeapsa este prea mare, cerând reducerea cuantumului acesteia.

Prin decizia penală nr. 798/ A din 5 decembrie 2002, Curtea de Apel, secția a II-a penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate față de circumstanțele personale.

Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele arătate.

Instanțele au reținut corect situația de fapt pe baza materialului probator administrat în cauză.

Curtea examinând hotărârile atacate în raport cu motivul invocat în recurs, respectiv reducerea cuantumului pedepsei aplicate care corespunde motivului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., constată următoarele:

La stabilirea pedepsei aplicate inculpatului trebuiesc avute în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., inclusiv gradul de pericol social ridicat al faptei comisă, circumstanțele reale în care s-a comis fapta și persoana inculpatului.

Or, așa cum rezultă din probele administrate, victima era cunoscută ca fiind consumatoare de băuturi alcoolice și pe fondul stării de beție aceasta vindea bunuri din gospodărie și nu-și îndeplinea sarcinile de gospodină, ca mamă și soție, situație care era generatoare de discuții.

Deși, inculpatul a depus eforturi s-o determine pe victimă să renunțe la băutură și în același timp să se preocupe de viața de familie și gospodărie atitudinea victimei nu s-a schimbat, ceea ce a acutizat divergențele dintre ei, conducând în final la agresarea acesteia de către inculpat, ce a avut drept consecință decesul victimei.

Ca atare, Curtea apreciază că, pe lângă gravitatea deosebită a faptei comisă de inculpat, dar și faptul că, victima a generat prin comportamentul său începutul tragediei inculpatului și a familiei sale coroborat cu faptul că acesta este infractor primar și a avut o atitudine sinceră și cooperantă regretând fapta, se impune reducerea pedepsei aplicate de la 16 ani închisoare la 14 ani închisoare prin aplicarea circumstanțelor prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor și se va computa durata arestării preventive de la 11 mai 2002, la zi.

Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Admite recursul declarat de inculpatul A.C. împotriva deciziei penale nr. 798/ A din 5 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Casează decizia penală sus-mențiă și sentința penală nr. 112 din 3 octombrie 2002 a Tribunalului Călărași, numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., pe care, prin aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., o reduce de la 16 ani închisoare, la 14 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Compută din pedeapsă, durata arestării preventive a inculpatului de la 11 mai 2002, la 9 aprilie 2003.

Onorariul de avocat în sumă de 300.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2003.