Asupra recursului de față;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Buzău, prin sentința penală nr. 126 din 11 iunie 2002, îl condamnă pe inculpatul L.N. la 3 ani de închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 și art. 71 din același cod.
Inculpatul este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă, de la 10 martie 2002, la zi.
De asemenea, inculpatul este obligat să plătească:
a) 4.000.000 lei daune materiale și 10.000.000 lei daune morale, părții vătămate S.N.;
b) 4.300.648 lei cheltuieli de spitalizare a victimei;
c) 1.000.000 lei cheltuieli judiciare părții civile;
d) 2.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța reține, în esență, că, în noaptea de 9 martie 2002, inculpatul pătrunde în casa numitei N.S. din comuna Boldu, județul Buzău, ca să sustragă banii bătrânei, pe care o trezește din somn și o lovește, în mod repetat, cauzându-i leziuni vindecabile în 23 - 25 zile tratament.
Victima strigă ca să fie auzită de vecini, încât, de frică să nu fie prins, inculpatul iese, pe geamul prin care intrase, îndepărtându-se de la locul faptei.
Parchetul de pe lângă aceeași instanță și inculpatul declară apel. Acesta din urmă își retrage apelul.
Parchetul cere majorarea pedepsei.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 396 din 11 septembrie 2002, admite apelul parchetului, desființează în parte hotărârea atacată și majorează, la 5 ani de închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin recursul de față, inculpatul critică sentința, motivând că i s-a aplicat o pedeapsă excesiv de severă.
Critica nu este întemeiată.
Instanța de apel a dozat just pedeapsa aplicată inculpatului și nu sunt temeiuri pentru reducerea acestei pedepse.
Această pedeapsă corespunde gradului, accentuat, de pericol social al faptei și al făptuitorului, care, în miez de noapte, a pătruns, pe geam, în casa unei bătrâne, bolnavă, singură și lipsită de apărare, pe care a agresat-o, în scopul sustragerii unor bunuri.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.N. împotriva deciziei penale nr. 396 din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești.
Compută din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 10 martie 2002, la 9 aprilie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2003.