D E C I Z I A  Nr.19                                                                                                                                                                                Dosar nr.2549/2002

 

 

            S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul G.F. împotriva deciziei penale nr.189 din 27 mai 2002 a Curții de Apel Suceava.

            S-a prezentat recurentul condamnat, arestat, asistat de avocatul M.B. apărător desemnat din oficiu.

            Procedura de citare a fost îndeplinită.

            Apărătorul recurentului a lăsat soluția la aprecierea instanței.

            Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

            Recurentul, în ultimul cuvânt, a lăsat soluția la aprecierea instanței.

           

C U R T E A

            Asupra recursului de față;

            În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

            Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, Secția penală, condamnatul G.F. a contestat executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prin sentința penală nr.580/2000 a Tribunalului București Secția I-a penală, motivând că sancțiunea aplicată este mult prea severă.

            Întrucât nu s-au făcut referiri la motivele prevăzute în art.461 Cod procedură penală, prin sentința penală nr.100 din 7 martie 2002, Tribunalul Botoșani a respins contestația la executare, ca nefondată.

            Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel contestatorul, criticând sentința pentru nelegalitate, susținând că era cazul admiterii contestației și reducerii pedepsei.

            Prin decizia penală nr.189 din 27 mai 2002, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestator, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond.

            Împotriva deciziei a declarat recurs contestatorul G.F., reiterând motivul invocat la celelalte instanțe și care privește reducerea pedepsei.

            Curtea, verificând actele dosarului, constată că recursul este nefondat întrucât motivul invocat de contestator nu se regăsește între cazurile expres prevăzute în art.461 lit.a-d Cod procedură penală.

            Așa încât, urmează să fie respins recursul, ca nefondat, conform dispozitivului.

            Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G.F. împotriva deciziei penale nr.189 din 27 mai 2002 a Curții de Apel Suceava.

            Obligă recurentul  la 850.000 de lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 de lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.