Taxă de timbru. Îndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Procedura în faţa primei instanţe.
Index alfabetic : taxă de timbru
Legea nr.146/1997, art.19 alin.2,art.20 alin.1
Norme metodologice de aplicare a L. 146/1997, art.38 alin.2
Achitarea taxei judiciare de timbru de către avocat – ca mandatar al părţii – nu constituie o încălcare a dispoziţiilor legii întrucât Legea 146/1997 nu face referire la numele persoanei care apare pe chitanţa emisă de la organul fiscal.
ICCJ, Secţia Comercială, Decizia nr.1938 din 18 iunie 2009
Prin sentinţa nr.7819 din 23 iunie 2008 Tribunalul București – Secţia a VI - Comercială a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei SC E.P. SA în contradictoriu cu pârâta SC A.T. SRL, pentru rezilierea contractului de asociere.
Reclamanta a formulat apel care a fost anulat ca insuficient timbrat prin decizia nr.569 din 28 noiembrie 2008 a Curţii de Apel București - Secţia a VI-a Comercială.
Instanţa de apel a reţinut că apelanta a fost citată pentru primul termen de judecată cu menţiunea achitării unei taxe judiciare de timbru de 17,5 lei și a unui timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
La termenul de judecată de la 7 noiembrie 2008, s-a prezentat apelanta prin avocat și a depus la dosar taxa judiciară de timbru în valoare de 8 lei, achitată pe numele societăţii.
Apelanta nu a achitat diferenţa de 8 lei taxă judiciară de timbru pe numele societăţii, astfel că s-a invocat și admis excepţia insuficientei timbrări a apelului.
Reclamanta SC E.P. SA a declarat recurs, solicitând în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, recurenta susţine că avocatul, în calitatea sa de mandatar și apărător al intereselor legitime ale părţii, poate să îndeplinească toate actele necesare cauzei, inclusiv să achite taxa judiciară de timbru.
Prevederile Legii nr.146/1997 nu conţin ca sancţiune anularea acţiunii sau cererii în cazul în care taxa judiciară de timbru este achitată pe numele mandatarului părţii, ci doar în cazul în care nu a fost îndeplinită obligaţia de plată la termenul stabilit de instanţă.
Recursul este fondat.
Recurenta a achitat taxa judiciară de timbru, îndeplinind obligaţia prevăzută de art.20 al.1 din Legea nr.146/1997, în termenul stabilit de instanţă.
Faptul că taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei a fost achitată de avocat, ca mandatar al recurentei SC E.P. SA nu este o încălcare a dispoziţiile legale, care să determine invocarea și admiterea excepţiei insuficientei timbrări a recursului.
Dispoziţiile art.19 al.2 din Legea nr.146/1997 și ale art 38 al.2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.146/1997 potrivit cărora „Persoanele juridice plătesc taxa judiciară de timbru în numerar sau prin virament, în contul bugetului de stat” nu fac referire la numele persoanei care apare pe chitanţa emisă de organul fiscal.
Ca atare, avocatul apelantei a îndeplinit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, în calitate de mandatar al acesteia.
Instanţa de apel greșit a anulat apelul ca insuficient timbrat deoarece SC E.P. SA a achitat în termenul stabilit, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Se constată că recursul este fondat și în temeiul art.312(1) și (2) Cod procedură civilă Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare.