Casare cu trimitere spre rejudecarea apelului dispusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010. Instanţa competentă
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Competenţa. Felurile competenţei. Competenţă după materie și după calitatea persoanei
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- casare cu trimitere spre rejudecarea apelului dispusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010
Legea nr. 202/2010, art. XXIV alin. (1) - (3)
În conformitate cu dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a acestei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, dispoziţiile referitoare la competenţa instanţelor din Codul de procedură penală, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 202/2010, aplicându-se numai cauzelor cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a acesteia.
În raport cu dispoziţiile art. XXIV alin. (1) și (2) din Legea nr. 202/2010, în cauzele privind infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care curtea de apel, ca instanţă de recurs, a dispus după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 casarea deciziei pronunţate de tribunal, ca instanţă de apel, cu trimitere spre rejudecarea apelului - sentinţa judecătoriei fiind pronunţată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 - competenţa de judecată a apelului îi aparţine tribunalului.
Art. XXIV alin. (3) din Legea nr. 202/2010 - potrivit căruia, în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile acestei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile - este incident numai dacă instanţa de recurs a dispus, după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, atât casarea hotărârii pronunţate de prima instanţă, cât și casarea deciziei pronunţate în apel, cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă.
I.C.C.J., Secţia penală, încheierea nr. 104 din 24 ianuarie 2012
Prin sentinţa penală nr. 991 din 21 mai 2009 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, inculpata S.R. a fost condamnată pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 2151 alin. (1) C. pen., art. 37 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen., art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. și art. 291 C. pen.
Prin decizia penală nr. 808/A din 9 iunie 2010 a Tribunalului Mehedinţi, au fost admise apelurile declarate de către procuror și apelanţii S.R. și Direcţia Finanţelor Publice Mehedinţi, desfiinţată sentinţa și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanţe.
În urma promovării recursului de către inculpată, prin decizia penală nr. 1439 din 9 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, a fost admis recursul, casată decizia și trimisă cauza Tribunalului Mehedinţi pentru rejudecarea apelurilor, cauza fiind înregistrată la data de 27 decembrie 2010, iar prin decizia nr. 79/A din 2 mai 2011 a Tribunalului Mehedinţi, a fost declinată competenţa în favoarea Curţii de Apel Craiova, în baza art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 281 pct. 3 C. proc. pen., cu referire și la art. XXIV alin. (3) din Legea nr. 202/2010.
Prin decizia penală nr. 1569 din 7 octombrie 2011, Curtea de Apel Craiova a declinat în favoarea Tribunalului Mehedinţi competenţa soluţionării cauzei și, prin aceeași decizie, ivindu-se conflictul negativ de competenţă, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.
Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Craiova a reţinut următoarele:
Potrivit art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul penal.
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol sus-menţionat, procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, dispoziţiile referitoare la competenţa instanţelor din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
Cum hotărârea primei instanţe a fost pronunţată la data de 21 mai 2009, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, în cauză este incident art. XXIV alin. (2) din actul normativ sus-menţionat, Tribunalul Mehedinţi dând o interpretare greșită acestuia, în motivarea declinării către Curtea de Apel, așa încât se apreciază că Tribunalului Mehedinţi îi revine competenţa materială de a soluţiona apelul împotriva sentinţei penale nr. 991 din 21 mai 2009 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, întrucât dispoziţiile Legii nr. 202/2010, privind modificarea competenţei, se aplică numai cauzelor cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a acestei legi.
Înalta Curte de Casaţie și Justiţie va stabili în favoarea Tribunalului Mehedinţi competenţa soluţionării cauzei având în vedere dispoziţiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, potrivit cărora hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul penal. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, dispoziţiile referitoare la competenţa instanţelor din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanţele au fost sesizate după intrarea în vigoare a prezentei legi. Dispoziţiile alin. (3), la care a făcut referire Tribunalul Mehedinţi, ar fi putut intra în discuţie în măsura în care s-ar fi dispus desfiinţarea ori casarea tuturor hotărârilor și rejudecarea cauzei de către prima instanţă.
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe inculpata S.R., în favoarea Tribunalului Mehedinţi și a trimis dosarul acestei instanţe.
Notă: În urma republicărilor succesive ale Legii nr. 82/1991, ultima dintre acestea în M. Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, prevederile art. 37 se regăsesc în art. 43.