Declararea recursului. Cerere de recurs formulată prin e-mail
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- declararea recursului
- cerere de recurs formulată prin e-mail
C. proc. pen., art. 187 alin. (1) și (2), art. 366, art. 3854
În cazul în care partea formulează cererea de recurs prin e-mail, respectarea condiției privind exercitarea în termen a căii de atac se stabilește în raport cu data înregistrării cererii de recurs la registratura instanței, iar nu în raport cu data presupusei emiteri a mesajului în formă electronică.
I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 570 din 15 februarie 2011
Prin sentința nr. 85 din 28 octombrie 2010, Curtea de Apel Iași, Secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta P.E. împotriva rezoluției din 19 iulie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 90/P/2010, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații judecători A.C., A.A., T.M. și H.V. și a rezoluției din 18 august 2010 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. 573/II/2/2010, rezoluții pe care le-a menținut.
Împotriva acestei sentințe, petenta a declarat prezentul recurs.
Prealabil examinării pe fond a recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația verificării respectării condițiilor formale ale exercitării căii de atac.
În ședința de judecată, reprezentantul Ministerului Public a invocat tardivitatea recursului. În opinia acestuia, în cazul declarării recursului prin mijloace electronice (e-mail), data presupusei emiteri a mesajului electronic este lipsită de relevanță juridică, esențială fiind data înregistrării cererii de recurs (data ștampilei registraturii).
Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază ca întemeiată opinia reprezentantului Ministerului Public.
Spre deosebire de alte comunicări, trimiteri de documente, cereri etc., pentru declararea unei căi de atac legiuitorul a prevăzut condiții speciale, care reflectă o concepție extrem de riguroasă, dispozițiile respective vizând exercitarea căilor de atac, deopotrivă, atât de Ministerul Public, cât și de către părțile cauzei respective.
Această concepție riguroasă este reflectată și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO, secția II, decizia De Virgiliis versus Italia, 20 aprilie 1999, nr. 39211/98) în care se arată, în sinteză, că reglementările relative la forma actelor procesuale este necesară asigurării unei bune administrări a justiției. Curtea Europeană a considerat că reglementările relative la forma actelor procesuale este necesară asigurării unei bune administrări a justiției, iar reclamantul trebuia să se aștepte ca aceste reguli să îi fie aplicate. Este adevărat că astfel de reglementări nu trebuie să împiedice justițiabilul să se prevaleze de o cale de recurs disponibilă, însă, ținând cont de specificitatea rolului instanței de casație, Curtea Europeană a considerat că se poate admite ca o astfel de instanță să impună reguli ce țin de un formalism mai ridicat.
Formalismul exercitării căilor de atac rezultă cu evidență din examinarea dispozițiilor art. 187 alin. (1) și (2), art. 366 și art. 3854 cu referire la art. 366 C. proc. pen., și se impune atât părților, cât și Ministerului Public, exercitarea căii de atac prin e-mail (formularea cererii de recurs prin e-mail) nefiind prevăzută de legiuitor.
Or, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sub acest aspect (al exercitării căii de atac, al formulării cererii de apel sau recurs, precum și al modului de depunere a cererii de apel și recurs), legea procesual-penală este clară, neechivocă, previzibilă. Petenta „trebuia să se aștepte ca aceste reguli să îi fie aplicate”, astfel cum se arată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului menționată.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acest formalism al exercitării căilor de atac este menținut și în Noul Cod de procedură penală (art. 270, art. 412 - 413 și art. 437).
În consecință, astfel cum corect a menționat reprezentantul Ministerului Public, dacă partea formulează o cerere de recurs prin e-mail, pentru stabilirea respectării condiției exercitării în termen a căii de atac este relevantă data înregistrării cererii de recurs la registratura instanței, iar nu data presupusei emiteri a mesajului în formă electronică.
Față de cele reținute, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins, ca tardiv, recursul declarat de petentă.
Notă: Prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2010, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. a fost modificat, în sensul că „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă.”