Competența în caz de schimbare a calității
inculpatului. Faptă având legătură cu atribuțiile de
serviciu ale inculpatului
Cuprins pe
materii: Drept procesual penal.
Partea generală. Competența. Dispoziții comune
Indice
alfabetic: Drept procesual penal
- competența în caz de schimbare a calității inculpatului
- faptă având legătură
cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului
C.
proc. pen., art. 40 alin. (1) lit. a)
În conformitate cu art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc.
pen., atunci când competența instanței este
determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne
competentă să judece chiar dacă inculpatul, după
săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazul în
care fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.
În aplicarea art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., instanța militară rămâne
competentă să judece chiar dacă inculpații, după
săvârșirea infracțiunilor, nu mai au calitatea de militar, în
cazul în care faptele, între care și asocierea pentru săvârșirea
de infracțiuni prevăzută în art. 323 C. pen.,
au fost săvârșite în legătură cu concursurile pentru
ocuparea posturilor de militari.
I.C.C.J., Secția penală, încheierea
nr. 496 din 31 martie 2011
Prin sentința penală
nr. 46 din 16 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial
București, în baza art. 39 raportat la art. 28 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a admis
excepția necompetenței materiale și după calitatea
persoanei a Tribunalului Militar Teritorial București, excepție
invocată din oficiu de instanță și, în baza art. 42 alin.
(1) C. proc. pen., s-a
declinat competența se soluționare a cauzei privind pe
inculpații:
- G.M., fost inspector șef
al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute în: art. 25 raportat la
art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)
și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu
referire la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; art. 25 raportat la art. 291
C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art.
75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 17
lit. c) din Legea nr. 78/2000; art. 25 C. pen.
raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 alin.
(1) lit. a) C. pen.; art. 25 raportat la art. 242
alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41
alin. (2) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.;
art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea
art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (fapte pentru care s-a pus în mișcare
acțiunea penală prin ordonanța din 26 aprilie 2010); art. 289 C.
pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75
alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 17 lit.
c) din Legea nr. 78/2000; art. 254 alin. (2) C. pen.
raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit.
a) C. pen. și art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, toate cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (fapte pentru care
s-a început urmărirea penală prin ordonanța din 9 iunie 2010); art. 25 raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 alin.
(1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 17 lit. c)
din Legea nr. 78/2000; art. 25 raportat la
art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.
(2) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu
referire la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; art. 288 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea
art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la
art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; art.
25 raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000,
toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
(fapte pentru care s-a început urmărirea penală prin ordonanța
din 16 iunie 2010);
- lt. col. (r) L.E.,
fost adjunct al inspectorului șef din cadrul Inspectoratului pentru
Situații de Urgență; mr. P.D.,
fost șef Serviciu prevenirea incendiilor din cadrul Inspectoratului
pentru Situații de Urgență; plt. Z.V., col. B.S., lt. O.M., plt.
adj. N.A., plt. adj. V.A., sg. maj. C.I., sg. maj. M.B., sg. maj. T.I., lt.
B.D., plt. N.V., sg. maj. T.D., și m.m. D.V., plt.
P.C., plt. maj. C.C., col. C.T., lt. O.P., mr. C.M., lt. M.S., sg. maj. M.O.,
sg. maj. C.V., sg. maj. M.A., plt. A.M., sg. maj. Ț.S., sg. maj. B.A., sg.
maj. F.C., sg. maj. I.M., sg. maj. C.V., plt. maj. D.C., sg. maj. C.I., plt.
G.F., sg. maj. A.S., sg. maj. M.F., sg. maj. B.C., sg. maj. B.M., plt. maj.
R.S., cpt. B.N., lt. P.L., plt. C.E., sg. maj. C.I., plt. maj. N.V., sg. maj.
P.C. și sg. maj. B.C. din cadrul Inspectoratului pentru Situații de
Urgență; plt. (r) S.I.,
col. (r) B.C., plt. adj. (r) R.I., lt. col. (r) P.G., mr. (r) A.M. și plt.
(r) A.I., foști angajați din
cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență; col. B.C.,
fost prim-adjunct al inspectorului șef din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență; lt.
col. R.P., fost șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi, pentru
săvârșirea de infracțiuni de fals în înscrisuri, abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un
avantaj patrimonial sau nepatrimonial, asociere pentru
săvârșirea de infracțiuni, sustragerea
sau distrugerea de înscrisuri, luare de mită, favorizarea infractorului, trimiși
în judecată prin rechizitoriul din 26 iulie 2010 al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția
Națională Anticorupție - Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, în
favoarea Tribunalului Giurgiu.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că inculpații au
fost trimiși în judecată pentru infracțiunile sus-arătate,
că faptele pretins săvârșite de aceștia se circumscriu
cazurilor de indivizibilitate și de conexitate prevăzute în art. 33
și art. 34 C. proc. pen.
și că, în opinia procurorului, judecata în primă
instanță pentru toate faptele și toți făptuitorii
trebuie efectuată de Tribunalul Militar Teritorial București,
datorită calității de militar activ a tuturor inculpaților
la data săvârșirii faptelor, ignorându-se dispozițiile art. 28
C. proc. pen. cu referire
la art. 27 pct. 1 lit. a) - e1) și art. 40 C. proc. pen.
S-a mai reținut că, în speță, nu sunt îndeplinite
condițiile legale cumulative pentru toți inculpații și pentru
toate faptele.
Astfel, deși toate faptele deduse judecății sunt pretins
săvârșite în perioada august - octombrie 2007, când toți
inculpații erau militari activi, faptele acestora nu au legătură cu atribuțiile de serviciu, așa cum
au cele pretins săvârșite de către inculpații col. G.M.
(fost șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, cel care a numit prin mai
multe ordine de zi pe unitate componența
comisiilor de concurs pentru încadrarea posturilor de subofițeri și
ofițeri la acest inspectorat), col. B.C. (fost prim-adjunct al
inspectorului șef din cadrul Inspectoratului
pentru Situații de Urgență, care, în luna august 2007, era împuternicit la comanda Inspectoratului pentru
Situații de Urgență) și lt. col. (r) L.E., mr. P.D.,
plt. Z.V., col. B.S., lt. O.M., plt. adj.
N.A., plt. adj. V.A., sg. maj. C.I.,
sg. maj. M.B., sg. maj. Ț.I., lt. B.D., plt. N.V., sg. maj. T.D., m.m. D.V., plt. (r) S.I.,
col. (r) B.C., plt. adj. (r) R.I., plt. P.C., plt. maj. C.C., col. C.T.,
lt. O.P., lt. col. (r) P.G., mr. C.M., mr.
(r) A.M., lt. M.S., plt. maj. R.S.,
lt. P.L., plt. C.E., sg. maj. C.I., plt. maj. N.V., sg. maj. P.C., sg. maj. B.C. și plt. (r) A.I.
(desemnați în diferite funcții în comisiile de concurs,
obligațiile de serviciu fiind stipulate în ordinele de zi), că
nu orice faptă de natură penală săvârșită de
militari în timpul programului, la locul de
muncă sau în afara acestuia are legătură cu îndatoririle lor de
serviciu; în cazul
săvârșirii de către un militar a unor infracțiuni care nu
au legătură cu îndatoririle de serviciu ale acestuia, competența de judecată în
primă instanță aparține instanței civile, cu
respectarea prevederilor privind competența după materie.
S-a mai reținut că sg. maj. M.O., sg. maj. C.V., sg. maj. M.A., plt. A.M.,
sg. maj. Ț.S., sg. maj. B.A., sg. maj. F.C., sg.
maj. I.M., sg. maj. C.V., plt. maj. D.C., sg. maj.
C.I., plt. G.F., sg. maj. A.S., sg. maj. M.F., sg. maj.
B.C. și sg. maj. (r) B.M. au devenit cadre
militare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență, atribuțiile lor de serviciu rezultând din calitatea de
subofițeri servanți-conducători auto în cadrul inspectoratului;
chiar dacă se afirmă faptul că ofițerii și
subofițerii din comisia de examinare din luna august 2007 le-au falsificat foile de răspuns
pentru a fi declarați admiși în mod ilegal și că, fiind
chemați toți la sediul inspectoratului după dobândirea
calității de militar activ și luând la cunoștință despre situația
expusă mai sus, au participat la reîntocmirea unor noi foi de concurs, în scopul ca organele de anchetă să nu
poată identifica foile falsificate și ca astfel să nu poată
fi trași la răspundere cei
vinovați, operațiune în cadrul căreia au ajutat și la
sustragerea din dosarul de concurs a foilor de concurs originale, aceste
fapte nu au legătură cu atribuțiile lor de serviciu pentru a determina competența de prima
instanță a Tribunalului Militar Teritorial București.
Totodată, s-a reținut
că inculpatului sg. maj. (r) B.M. i-a încetat calitatea de militar activ înainte de sesizarea instanței și,
întrucât faptele pentru care a fost trimis în
judecată în prezenta cauză nu au legătură cu
atribuțiile de serviciu ca militar, nefiind
întrunită nici cerința prevăzută în art. 40 alin. (1) lit. b)
C. proc. pen. - instanța militară nu este competenta
să judece cauza în fond.
De asemenea, s-a mai arătat că nici faptele reținute
în sarcina inculpaților cpt. B.N. (de
a adera, în luna octombrie 2007 - când avea calitatea de subofițer - la o
grupare infracțională anterior constituită de cadre din
conducerea inspectoratului, ajutând cei 4 membri ai comisiei, dar și pe
secretarul acesteia, să-i întocmească în fals o nouă foaie de
concurs, document care după ce a fost falsificat a fost introdus de
cei în cauză în dosarul de concurs) și lt. col. R.P., fost inspector șef la Inspectoratul
Județean de Jandarmi, făcând
deci parte dintr-o altă structură militară decât inculpații
care au participat la organizarea și desfășurarea
concursurilor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (de
a determina, prin intermediul inculpatului col. G.M., pe cei 4 membri ai
comisiei de la proba sportivă „viteză” să modifice borderoul cu rezultatele probei pentru
soția sa, R.A., care fusese respinsă, în sensul de a se face peste
vechea mențiune o nouă mențiune, aceea că această
candidată fusese declarată admisă, borderou de care ulterior s-a
făcut uz), nu au legătură cu îndatoririle de serviciu ale
acestora, pentru a atrage competența instanței militate; în
speță, raporturile cu serviciul militar ale inculpatului lt. col. R.P. constituie o simplă
legătură colaterală, nu o condiție cu caracter determinant în consumarea infracțiunilor
deduse judecății; astfel, calitatea de militar a inculpatului nu are nicio
relevanță pentru ca faptele acestuia să atragă
competența unei instanțe
militare, fapte similare putând fi săvârșite și de către
civili (oricare dintre soții sau soțiile candidaților), fără să se
rețină că acestea au legătură cu îndatoririle lor de
serviciu.
Prin sentința penală nr. 39 din 1 februarie 2011
pronunțată de Tribunalul Giurgiu s-a admis excepția de
necompetență după calitatea persoanei formulată de
Ministerul Public - Direcția
Națională Anticorupție, în baza art. 42 C. proc. pen., s-a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar
Teritorial București și, în baza art. 43 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat ivit
conflictul negativ de competență și s-a sesizat Înalta Curte de
Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Examinând conflictul
negativ de competență în raport cu considerentele expuse, cu probele
dosarului și cu dispozițiile legale, se constată
următoarele:
Potrivit art. 39 alin. (1) C. proc. pen., excepția de necompetență
materială și cea de necompetență după calitatea
persoanei pot fi ridicate în tot cursul procesului penal, până la
pronunțarea hotărârii definitive.
Potrivit alin. (3) al aceluiași text de lege, excepțiile de
necompetență pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre
părți, sau puse în discuția părților din oficiu.
Raportat la dispozițiile legale menționate se constată
următoarele:
Instanța învestită inițial cu soluționarea cauzei -
Tribunalul Militar Teritorial București - a reținut că, în
cauză, toți inculpații trimiși în judecată aveau
calitatea de militari activi la data săvârșirii faptelor, dar că
unii dintre aceștia au pierdut această calitate până la momentul
sesizării instanței prin rechizitoriu. În acest sens, s-a făcut
referire la situația inculpatului sg. maj. (r) B.M., căruia i-a
încetat calitatea de militar activ înainte de sesizarea instanței, R.P.
care făcea parte dintr-o altă structură militară decât
inculpații și A.I. care a fost trecut în rezervă anterior
sesizării instanței, precum și la alte persoane pentru care s-a
apreciat că au devenit personal civil între momentul săvârșirii
faptelor și cel al trimiterii lor în judecată prin rechizitoriu.
Astfel, motivarea instanței militare are în vedere dispozițiile
art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., și anume împrejurarea că instanța
competentă după calitatea persoanei își menține
competența de soluționare a cauzei atunci când inculpatul a pierdut
calitatea cerută de lege pentru a fi judecat de o altă
instanță decât cea comună, doar în măsura în care
infracțiunile care formează obiectul sesizării instanței au
fost săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu.
Analizând actele și lucrările dosarului cu referire la
dispozițiile art. 39 alin. (1) și art. 40 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de
Casație și Justiție reține că activitatea
desfășurată de inculpații care au pierdut calitatea
până la momentul sesizării instanței nu poate fi disociată
de atribuțiile lor de serviciu, chiar dacă unii dintre inculpați
nu aveau calitatea de membri ai comisiilor de concurs.
Faptele comise de aceștia nu puteau fi realizate decât în virtutea
atribuțiilor ce le reveneau și care îi puneau în contact cu
inculpații despre care se reține că aveau asemenea
competențe și pe care i-au determinat să modifice rezultatele
concursurilor, în sensul de a promova candidați care nu obținuseră
note pentru a fi declarați admiși în detrimentul unor candidați
merituoși care au fost depunctați și declarați
respinși.
Faptul că unii dintre inculpați au falsificat documentele de
concurs ale unor candidați și le-au introdus în dosarele personale
ale acestora, iar alți inculpați au făcut intervenții pe
lângă membrii comisiei de examinare pentru favorizarea unora dintre
candidații cu care se aflau în relații de familie sau personale,
aderând astfel la o grupare
infracțională deja constituită, reprezintă fapte comise în
legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestor inculpați,
chiar dacă niciunul dintre ei nu era membru al comisiei de examinare sau
nu avea atribuții legate de desfășurarea concursului pentru
ocuparea locurilor de ofițeri sau subofițeri în cadrul
Inspectoratului pentru Situații de Urgență și chiar
dacă nu erau abilitați să supravegheze desfășurarea
probelor de admitere, să evalueze rezultatele obținute sau să le
facă publice.
Aderarea la o grupare infracțională nu este posibilă decât
în contextul existenței unor relații profesionale ori personale
dintre inculpați, aceștia fiind colegi de serviciu în cadrul aceleiași
structuri. În acest mod se pot cunoaște între ei, se pot informa reciproc
în legătură cu datele concrete privind organizarea concursului,
baremele ce trebuie atinse la probele de aptitudini fizice, grilele de
răspuns la examenele teoretice.
Pentru considerentele arătate, competența de soluționare a
cauzei aparține Tribunalului Militar Teritorial București, fiind
incidente în cauză dispozițiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la
competența instanței în caz de schimbare a calității
inculpatului, având în vedere că faptele deduse judecății au
legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpaților - ofițeri sau
subofițeri la Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Astfel, chiar dacă unora dintre inculpați le-a încetat calitatea
și implicit activitatea de militari, faptele săvârșite de
aceștia se raportează la momentul când aveau această calitate
sau la legătura cu activitatea/atribuțiile de serviciu.
În consecință, Înalta Curte de Casație și
Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei
în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, instanță
căreia i s-a trimis dosarul.