Contestație
la executare întemeiată pe prevederile art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Contestație privitoare
la dispozițiile civile. Instanța competentă
Cuprins pe
materii: Drept procesual
penal. Partea specială. Executarea hotărârilor penale.
Dispoziții comune
Indice
alfabetic: Drept procesual penal
- contestație la executare întemeiată pe prevederile art. 461
alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
- contestație privitoare la dispozițiile civile
C.
proc. pen., art. 461 alin. (1) lit. c) și alin. (2), art. 463 alin. (1)
În
conformitate cu dispozițiile art. 461 alin. (2) și ale art. 463 alin.
(1) C. proc. pen., contestația
la executare întemeiată pe prevederile art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. privitoare la
dispozițiile civile se judecă de instanța care a pronunțat
hotărârea ce se execută. În cazul în care se invocă o
nelămurire cu privire la hotărârea pronunțată de prima
instanță, referitoare la data cursului monedei euro la care se face
plata despăgubirilor stabilite în această monedă,
competența de judecată a contestației la executare îi revine
primei instanță, iar nu instanței de recurs care a modificat
numai cuantumul despăgubirilor stabilite în moneda euro, întrucât ceea ce
se execută, în sensul prevederilor art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., este dispoziția
privind obligarea la plata despăgubirilor prevăzută în
hotărârea primei instanțe, iar nu dispoziția prevăzută
în decizia instanței de recurs, prin care a fost modificat cuantumul
despăgubirilor.
I.C.C.J., Secția
penală, încheierea nr. 593 din 18 aprilie 2011
Prin
sentința civilă nr. 9763 din 17 noiembrie 2010, Judecătoria
Bacău, Secția civilă, a admis excepția necompetenței
materiale privind capătul de cerere având ca obiect contestația
vizând lămurirea titlului executoriu și a declinat în favoarea
Curții de Apel Bacău cererea având ca obiect contestația cu
referire la lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării
titlului executoriu.
Pentru
a dispune astfel, Judecătoria Bacău a reținut următoarele:
Prin
contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei
Bacău, la data de 8 octombrie 2010, contestatoarea societatea comercială
O. a formulat în contradictoriu cu S.D. contestație împotriva
somației nr. 245 din 5 octombrie 2010 emisă de Biroul Executorului
Judecătoresc M.I. și contestație privind lămurirea
înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu. Contestatoarea
a solicitat și suspendarea executării silite până la
soluționarea contestației la executare.
În
ce privește contestația privind lămurirea înțelesului,
întinderii sau aplicării titlului executoriu, s-a arătat că prin
decizia penală nr. 374 din 17 iunie 2010 pronunțată de Curtea de
Apel Bacău a fost respins recursul formulat de societatea comercială
O., aceasta fiind obligată la plata sumei de 150.000 euro echivalent în
lei, dar fără a se menționa la data cărui curs euro se va
face plata acestor despăgubiri, lucru ce se impune a fi lămurit din
punctul de vedere al contestatoarei.
Ulterior,
contestatoarea a formulat precizări la acțiune, arătând că
titlul executoriu este sentința penală nr. 87 din 20 ianuarie 2010
pronunțată de Judecătoria Bacău, modificată prin
decizia penală nr. 374 din 17 iunie 2010, situație în care
hotărârea ce trebuie lămurită este sentința penală nr.
87 din 20 ianuarie 2010.
La
termenul din 17 noiembrie 2010, instanța a invocat din oficiu
excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău, în
favoarea Curții de Apel Bacău, pentru capătul de cerere având ca
obiect lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului
executoriu.
Analizând
cu prioritate excepția necompetenței materiale raportat la acte
dosarului și la dispozițiile legale incidente, instanța a
reținut următoarele:
Potrivit
dispozițiilor art. 415 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile instanțelor penale devin
executorii la data când au rămas definitive.
Potrivit
dispozițiilor art. 416 C. proc. pen., „hotărârile primei instanțe rămân
definitive:
1.
la data pronunțării, când hotărârea nu este supusă apelului
și nici recursului;
2.
la data expirării termenului de apel:
a) când nu s-a declarat apel în termen;
b) când apelul declarat a
fost retras înăuntrul termenului”, iar potrivit dispozițiilor art.
417 C. proc. pen.,
„hotărârea instanței de recurs rămâne definitivă la data
pronunțării acesteia când:
a) recursul a fost admis și procesul a luat sfârșit în
fața instanței de recurs, fără rejudecare;
b) cauza a fost rejudecată de către
instanța de recurs, după admiterea recursului;
c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor
judiciare, în cazul respingerii recursului.”
În consecință, titlul executoriu ce
stă la baza executării silite în prezenta cauză este decizia
penală nr. 374 din 17 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel
Bacău (prin care a fost casată în parte atât decizia din apel, cât
și sentința penală pronunțată de Judecătoria
Bacău, numai cu privire la cuantumul daunelor morale acordate
părții civile și greșita obligare a acesteia la plata
cheltuielilor de judecată), aceasta conținând dispoziții
susceptibile a fi puse în executare silită, iar nu sentința
penală nr. 87 din 20 ianuarie 2010 pronunțată de
Judecătoria Bacău.
Conform dispozițiilor art. 446 C. proc. pen., „dispozițiile
din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile și
la cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit
legii civile”, iar conform dispozițiilor art. 400 alin. (2) C. proc. civ., „contestația
privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului
executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea
ce se execută.”
Față de dispozițiile legale mai
sus analizate, instanța a constatat întemeiată excepția
necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău, motiv pentru care
a admis-o și, în temeiul dispozițiilor art. 158 alin (3) C. proc. civ., a trimis cererea
având ca obiect contestație privind lămurirea înțelesului,
întinderii sau aplicării titlului executoriu instanței competente,
respectiv Curții de Apel Bacău.
În temeiul dispozițiilor art. 165 C. proc. civ., a disjuns capetele de
cerere având ca obiect contestația la executarea silită și
suspendarea formelor de executare.
Curtea de Apel Bacău, învestită cu soluționarea
cauzei în urma declinării de competență, în temeiul art. 42 C. proc. pen. coroborat cu art. 461
alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,
și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Bacău și, constatând ivit conflictul negativ de
competență, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație
și Justiție.
În motivarea soluției, curtea de apel a invocat
următoarele aspecte:
Cazul de contestație la executare prevăzut în art. 461
alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
poate fi invocat atunci când se ivește o nelămurire cu privire la
hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare.
Competența de a rezolva contestația la executare
revine unor instanțe diferite, în funcție de cazul pe care se
întemeiază contestația.
În art. 461 alin. (2) C. proc. pen. se arată că în cazurile prevăzute la
lit. a), b) și d) contestația se face, după caz, la
instanța prevăzută în alin. (1) sau (6) al art. 460, iar în
cazul prevăzut la lit. c), la instanța care a pronunțat
hotărârea ce se execută.
Prin contestația la executare formulată în prezenta
cauză, societatea comercială O. a solicitat lămurirea
dispozitivului sentinței penale nr. 87 din 20 ianuarie 2010, hotărâre
pronunțată de Secția penală a Judecătoriei Bacău,
așa cum a fost modificată prind decizia penală nr. 374 din 17
iunie 2010.
Prin decizia penală menționată, au fost casate în
parte hotărârile pronunțate în cauză, doar în ceea ce
privește cuantumul daunelor morale, care a fost majorat la suma de 150.000
euro de la 70.000 euro, dispoziția privind plata sumei de bani
reprezentând despăgubiri civile, cu titlu de daune morale, rămânând
neschimbată.
În opinia curții de apel, ceea ce se execută, în
sensul prevederilor legale mai sus analizate, este dispoziția dată
prin minuta întocmită cu ocazia deliberărilor pe fond a cauzei de
către Judecătoria Bacău, care a dispus plata acestei sume, iar
nu dispozitivul deciziei penale pronunțate în recurs și care a vizat
doar câtimea despăgubirilor penale, nu și dispoziția de
plată.
În condițiile în care această dispoziție privind
plata despăgubirilor civile cu titlu de daune morale ar fi fost
dispusă pentru prima data de către instanța de recurs,
competența de soluționare a cererii privind lămurirea
dispozitivului deciziei ar fi revenit cu certitudine acestei instanțe,
prin interpretarea că ceea ce se execută este dispozitivul
hotărârii penale prin care iau decizii executorii.
În consecință, reținând că instanța de
executare este instanța care a dispus executarea dispoziției de
plată în sarcina petentei, respectiv
Judecătoria Bacău, Secția penală, iar formularea cererii a vizat
în mod expres dispozitivul sentinței penale a acestei instanțe,
așa cum rezultă din conținutul cererii aflată la dosar,
Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 42 C. proc.
pen. coroborat cu art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
Bacău, ca instanță de executare a sentinței penale de
condamnare și de obligare la plata de despăgubiri civile.
Constatând că în cauză a intervenit un conflict
negativ de competență, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Examinând conflictul negativ de competență creat,
Înalta Curte de Casație și Justiție expune:
Interpretarea logică a dispozițiilor art. 463 C. proc. pen. - text de lege ce
reglementează contestația privitoare la dispozițiile civile -
conduce la concluzia că, în ipoteza prevăzută în art. 461 alin.
(1) lit. c) C. proc. pen.,
precum în speța de față, și anume contestația la
executare formulată când se ivește vreo nelămurire cu privire la
hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare,
competența de soluționare aparține instanței care a
pronunțat hotărârea ce se execută.
În prezenta cauză, contestatoarea a solicitat
lămurirea dispozițiilor sentinței penale nr. 87 din 20 ianuarie
2010, hotărâre pronunțată de Secția penală a
Judecătoriei Bacău, prin care, dezlegând acțiunea penală,
instanța a procedat și la soluționarea acțiunii civile
adiacente exercitate în cauză.
Sentința penală invocată a fost modificată,
în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții
civile, prin decizia penală nr. 374 din 17 iunie 2010 a Curții de
Apel Bacău, prin care au fost casate în parte atât decizia nr. 168/A din
22 aprilie 2010, cât și sentința penală nr. 87 din 20 ianuarie
2010 a Judecătoriei Bacău.
Deși sentința penală nr. 87 din 20 ianuarie 2010
a Judecătoriei Bacău a fost modificată în ceea ce privește
cuantumul daunelor morale, este de necontestat aspectul că dispoziția
privind plata unei sume de bani, cu titlu de daune morale, astfel cum s-a
statuat inițial de către instanța de executare -
Judecătoria Bacău, a rămas neschimbată, ceea ce a suportat
modificare fiind câtimea ei, nu dispoziția de plată.
Prin urmare, prin modificarea adusă sentinței
instanței de executare, Curtea de Apel Bacău nu a devenit
instanța care a pronunțat hotărârea ce urmează a se
executa, întrucât obligarea la plata daunelor morale nu s-a dispus prima
dată de către instanța de recurs, ci de către
Judecătoria Bacău care a dispus plata daunelor morale.
De altfel, este de observat că însăși contestatoarea,
în cuprinsul contestației la executare formulate în temeiul art. 461 alin.
(1) lit. c) C. proc. pen.,
a solicitat în mod expres lămurirea dispozitivului sentinței penale
nr. 87 din 20 ianuarie 2010 a Judecătoriei Bacău.
Apreciind că ceea ce urmează a se executa, în sensul
dispozițiilor art. 461 alin. (1) lit. c) și art. 463 alin. (1) C. proc. pen., este dispoziția
de obligare la plata daunelor morale, statuată prin sentința
instanței de executare (Judecătoria Bacău), și nu
dispozitivul deciziei penale a instanței de recurs, prin care a fost
modificată câtimea despăgubirilor, dispoziția de plată
fiind anterioară, Înalta Curte de Casație și Justiție a
stabilit competența de soluționare a contestației la executare
în favoarea Judecătoriei Bacău, instanță căreia i s-a
trimis dosarul.