Hearings: January | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

Plângere în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Competență după calitatea persoanei

 

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- plângere în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată

  

C. proc. pen., art. 281 pct. 1 lit. b2), art. 40 alin. (1) lit. a), art. 2781

 

Plângerea împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată privitoare la persoanele prevăzute în art. 281 pct. 1 lit. b2) C. proc. pen. - magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel și Curtea Militară de Apel -, formulată în temeiul dispozițiilor art. 2781 C. proc. pen. după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, se soluționează de către judecătorul de la curtea de apel, ca judecător de la instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Competența de soluționare a plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată privitoare la fapte care au legătură cu atribuțiile de serviciu ale persoanelor prevăzute în art. 281 pct. 1 lit. b2) C. proc. pen. aparține judecătorului de la curtea de apel, conform art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., chiar dacă persoanele nu mai au calitatea care atrage competența de judecată în primă instanță a curții de apel.    

 

I.C.C.J., Secția penală, sentința nr. 761 din 25 mai 2011

 

Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 14 iunie 2010, petiționarul T.S. a solicitat efectuarea de cercetări față de procurorul V.G., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. 246 C. pen., denunțare calomnioasă prevăzută în art. 259 C. pen. și represiune nedreaptă prevăzută în art. 268 C. pen.

Acesta susține că faptele reclamate ar fi fost săvârșite cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 48/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în care procurorul de caz, V.G., și-ar fi îndeplinit defectuos îndatoririle de serviciu în legătură cu soluționarea cauzei respective și, deși cunoștea că este nevinovat, ar fi dispus trimiterea sa în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni în legătură cu desfășurarea în cadrul mai multor firme private a unor activități economice.

Prin ordonanța nr. 195/P/2010 din 24 iunie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, având în vedere dispozițiile art. 29 pct. 1 lit. f) C. proc. pen., a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, care prin rezoluția nr. 750/P/2010 din 11 noiembrie 2010 a dispus neînceperea urmăririi penale față de fostul magistrat V.G. pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. 246 C. pen., denunțare calomnioasă prevăzută în art. 259 C. pen. și represiune nedreaptă prevăzută în art. 268 C. pen.

Prin rezoluția nr. 11025/2010/23/II-2/2011, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins plângerea petiționarului formulată în baza art. 275 și urm. C. proc. pen.

Nemulțumit de soluțiile adoptate în cauză, la data de 2 februarie 2011, petiționarul T.S. s-a adresat cu plângere acestei instanțe, în temeiul art. 2781 C. proc. pen.

La termenul stabilit pentru soluționarea plângerii, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus în discuția părților, din oficiu, competența acestei instanțe în raport cu calitatea persoanei cercetate.

Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278 C. proc. pen., la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Plângerea petiționarului T.S. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la o dată ulterioară celei din 25 noiembrie 2010, când a intrat în vigoare Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor (publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010).

Potrivit dispozițiilor art. 281 pct. 1 lit. b2) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, infracțiunile săvârșite de magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, se judecă în primă instanță de curtea de apel.

În cauză, petiționarul T.S. solicită exercitarea controlului jurisdicțional, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., asupra unei soluții de neîncepere a urmăririi penale dispusă cu privire la numitul V.G. sub aspectul infracțiunilor prevăzute în art. 246 C. pen., art. 259 C. pen. și art. 268 C. pen., presupus comise în perioada când acesta funcționa în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Din actele dosarului rezultă că în prezent intimatul este pensionat și activează în calitate de avocat.

Potrivit art. 40 C. proc. pen., când competența este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și b) când s-a dat o hotărâre în primă instanță.

În speță, faptele reclamate de către petiționar au legătură cu atribuțiile de serviciu ale intimatului, fiind pretins comise cu ocazia instrumentării unui dosar penal în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Prin urmare, potrivit art. 281 pct. 1 lit. b2) C. proc. pen. coroborat cu art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., competența de soluționare a plângerii formulate de petiționarul T.S. aparține Curții de Apel Suceava.

Având în vedere considerentele expuse, în baza art. 42 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis plângerea formulată de petiționarul T.S. împotriva rezoluției nr. 750/P/2010 din 11 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, la Curtea de Apel Suceava, spre competentă soluționare, prin sentință definitivă.