Produse de înregistrare și reproducere a sunetului. Încadrare tarifară. Control vamal ulterior. Nelegalitate.
Codul vamal, art. 48
Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992
Cuprins pe materii: Drept vamal
Indice alfabetic: Aparatele electronice
Control vamal ulterior
Încadrare tarifară
Poziție tarifară
Produse de înregistrare și reproducere a sunetului MP3 player, MP4 player
Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor
Produsele având denumirea generică de MP3 player, MP4 player se încadrează tarifar, prin aplicarea Regulii 3b din Regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, stabilit prin Convenția internațională de la Bruxelles din 14 iunie 1983, în raport cu funcția lor principală de stocare și reproducere a sunetului, la poziția tarifară 8519 – care cuprinde aparate de înregistrare și reproducere a sunetului – iar nu la poziția 8527, determinată prin aplicarea Regulilor 1 și 6, care cuprinde aparatele de recepție pentru radiodifuziune, radiocasetofoane, CD-playere, produse diferite față de MP3playere și MP4 playere, atât prin originea lor, cât și prin caracteristicile tehnice și domeniul de utilizare.
Efectuarea controlului vamal ulterior – în condițiile în care la data trecerii produselor prin vamă s-a efectuat controlul documentelor, controlul fizic al mărfurilor și s-a acordat liberul de vamă după verificarea și validarea datelor de referință din declarațiile vamale de către organul vamal, iar după finalizarea importurilor nu s-au constatat neconcordanțe sau informații eronate privind aparatele electronice importate și încadrarea tarifară a acestora – este nelegală fiind de natură să aducă atingere principiului securității juridice prin efectuarea controlului ulterior în alte condiții decât cele prevăzute de art. 78 alin. (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului de instituire a codului vamal comunitar.
Decizia nr. 421 din 26 ianuarie 2011
Notă: România a aderat la Convenția internațională de la Bruxelles din 14 iunie 1983 prin Legea nr. 98/1996, publicată în Monitorul Oficial, nr. 234 din 27/09/1996
Prin acțiunea înregistrată la 24 martie 2009, reclamanta S.C. VE S.R.L. a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, să se dispună anularea procesului – verbal de control nr. 24.207/PACRPT/9 octombrie 2008 și a deciziei pentru regularizarea situației nr. 24.208/PACRPT/9 octombrie 2008 întocmite de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj, precum și anularea deciziei nr. 43/17 februarie 2009 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor cu privire la suma de 1.066.239 lei, reprezentând taxe vamale, TVA și majorări de întârziere aferente acestor taxe.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că actele administrative contestate au fost întocmite de autoritățile pârâte după verificarea unui număr de 32 de operațiuni vamale de punere în liberă circulație, la care au constatat nereguli privind încadrarea tarifară a produselor importate și au stabilit obligația de plată pentru diferența de drepturi de import în sumă totală de 1.066.239 lei, reprezentând taxe vamale, TVA și majorări de întârziere aferente.
Pentru aceste operațiuni vamale, s-a stabilit că reclamanta a efectuat încadrarea la un cod tarifar greșit pentru produsele codificate pe facturi MP3 Play, MP4 Play, FM – Trans 02 – W, FM – Trans 03 – W, FM – Trans, 04 – W, FM – Trans 1 GB – W, respectiv la poziția tarifară 8519, subpoziția 8519.81, codul nomenclaturii combinate, 85.19.81.25 sau 85.19.81.95 codul TARIC, 85.19.81.95.90 sau 85.19.81.25.90 și nu la pozițiile tarifare 85.27,85.21 și 85.25.
Reclamanta a susținut că a efectuat încadrarea produselor MP3, MP4 Playere, menționate la pct. 1A și la pct. 1 B din procesul – verbal de control cu respectarea Regulii 3 b din Regulile generale și notele explicative de interpretare a nomenclaturii mărfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României la poziția tarifară 85.19, care cuprinde aparate de înregistrare a sunetului, aparate de înregistrare și de reproducere a sunetului; din acest motiv , s-a considerat că nu este corectă încadrarea efectuată prin actul de control la poziția 85.27, care cuprinde aparate de recepție pentru radiodifuziune, chiar combinate în același corp cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas.
La încadrarea realizată la data operațiunilor de import, reclamanta a arătat că a avut în vedere caracterul esențial al produsului și regulile generale de interpretare a nomenclaturii combinate, în sensul respectării termenilor, subpozițiilor și normelor de subpoziție cu care ase află în relație, subdiviziunile corespunzătoare acestor aparate , care au suport magnetic și semiconductori.
Reclamanta a considerat că, pentru încadrarea la pozițiile tarifare 85.27 și 85.21, organele vamale au interpretat greșit elementul care dă caracterul esențial al produselor importate menționate la pct. 1 A și la pct. 1 B din procesul verbal de control, fără a se avea în vedere că acestea au ca funcție principală reproducerea și înregistrarea sunetului, avându-și originea în unitățile de memorare și de stocare a datelor, inclusiv a sunetelor , la care radioul și funcția video reprezintă numai funcții accesorii, care pot lipsi din compunerea produsului , conform ofertelor producătorului.
De asemenea, pentru încadrarea tarifară a bunurilor de la pct. 1 C din procesul – verbal de control la poziția 85.25, reclamanta a arătat că organele vamale nu au avut în vedere că funcția principală a ansamblului este aceea de aparat de reproducere a sunetului și nu aceea de aparat de emisie pentru radiodifuziune, astfel că și în acest caz trebuia respectată Regula generală 3 b, aplicată la data acordării liberului de vamă.
Nelegalitatea actelor contestate a fost invocată și față de întocmirea acestora după efectuarea operațiunilor de import cu îndeplinirea tuturor formalităților vamale și acordarea liberului de vamă de către autoritatea vamală, care a semnat și ștampilat declarațiile vamale în vederea acceptării regimului vamal solicitat de reclamantă, deși conform atribuțiilor legale, avea obligația să predea declarația vamală neacceptată utilizatorului sistemului informatic în vederea modificării sau după caz, invalidării, în cazul în care la control s-au constatat erori sau neconcordanțe.
Curtea de Apel Cluj – Secția de contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința civilă nr. 155/9 aprilie 2010, prin care a admis acțiunea, a anulat procesul – verbal de control nr. 24.207/PACRPT/9 octombrie 2008 și decizia pentru regularizarea situației nr. 24.208/PACRPT/9 octombrie 2008 întocmite de Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale Cluj, decizia nr. 43/17 februarie 2009 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, obligând pârâtele să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 15.255 lei.
Pe baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a constatat că reclamanta a realizat încadrarea tarifară corectă a bunurilor care au făcut obiectul operațiunilor vamale verificate de organele de control, întrucât funcția principală a aparatelor importate este aceea de reproducere a sunetelor și imaginilor și în raport de aceasta , au fost respectate regulile generale de interpretare a nomenclaturii combinate în sensul respectării termenilor, subpozițiilor și normelor de subpoziție cu care se află în relație.
Încadrarea efectuată de organele vamale la poziția 8527 a fost considerată de instanța de fond ca fiind incorectă, pentru că aceasta cuprinde aparate de recepție pentru radiodifuziune, radiocasetofoane, CD – playere care sunt total diferite de MP3 și MP4 playere, atât prin originea lor, cât și prin caracteristicile tehnice și domeniul de utilizare.
În acest sens, instanța de fond a avut în vedere atât concluziile raportului de expertiză tehnică efectuată în cauză în specialitatea electronică, cât și clasificările din informațiile tarifare obligatorii întocmite de autoritățile vamale din alte state ale Uniunii Europene cu privire la produse similare , în raport de funcția lor principală de aparate de reproducere a sunetelor, conform Regulii generale de interpretare 3 b din Regulile generale și notele explicative de interpretare din Convenția internațională a sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983.
Referitor la bunurile menționate la pct. 1 A din procesul verbal de control, care au un microcontroller, cablu USB, manual de utilizare și un convertor analogic – digital, instanța de fond a reținut că încadrarea trebuia efectuată după toate aceste elemente specifice pentru aparatele de la pct. 1 din Anexa la Regulamentul (CE) nr. 400/2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată.
Susținerea organelor vamale privind încadrarea acestor bunuri la codul tarifar pentru produsele de la pct. 2 din aceeași reglementare comunitară a fost înlăturată de instanța de fond față de diferențele existente între caracteristicile tehnice și funcțiile acestor aparate, ceea ce a și determinat clasificarea lor la coduri distincte în nomenclatura combinată.
Aceleași considerente au fost avute în vedere și pentru încadrarea tarifară a bunurilor menționate la pct. 1 B din procesul – verbal de control, deoarece poziția tarifară 85.21 reținută de organele vamale se referă la produsele a căror funcție principală este aceea de reproducere videofonică, spre deosebire de funcția principală a aparatelor de reproducere și înregistrare a sunetului la care funcția video este numai accesorie și poate chiar să lipsească din compunerea produsului, conform ofertelor producătorului .
Instanța de fond a reținut că Regulamentul (CE) nr. 1.056/2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată, reținut ca temei în decizia de respingere a contestației administrative, se referă la aparate cu o capacitate de stocare de cel puțin 30GB, care pot înregistra cel puțin 120 de ore video sau 2500 fotografii digitale, ceea ce nu corespunde caracteristicilor tehnice ale bunurilor importate de reclamantă, având o capacitate de maximum 2 GB.
Pentru bunurile menționate la pct. 1 C din procesul – verbal de control, instanța de fond a reținut de asemenea că funcția principală a ansamblului este aceea de aparat de reproducere a sunetului și nu aparat de emisie pentru radiodifuziune. Această concluzie s-a întemeiat pe constatările efectuate de expertul de specialitate desemnat în cauză și pe declarațiile de informații tarifare obligatorii întocmite în alte state membre ale Uniunii Europene, din care rezultă că pentru produsele de natura celor importate de reclamantă este luată în considerare până în anul 2013 aceeași încadrare tarifară realizată la data celor 32 de operațiuni vamale supuse controlului.
Nelegalitatea actelor administrative întocmite de pârâte a fost constatată de prima instanță și față de împrejurarea că, liberul de vamă a fost acordat după verificarea și validarea datelor de referință din declarațiile întocmite de importator, ceea ce obligă autoritatea administrativă să considere corectă operațiunea efectuată, astfel cum s-a statuat și în jurisprudența Tribunalului de Justiție al CE (hotărârea din 27 septembrie 2007 în cauza C409.04 Teleos/Marea Britanie).
În același sens , instanța de fond a dat eficiență practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că autoritățile trebuie să asigure aplicarea normelor cu claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita posibila insecuritate juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de măsurile care însoțesc aplicarea acestor norme.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj, în nume propriu și în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor , solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii formulate de S.C. „VE" S.R.L.
Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât bunurile importate de societatea intimată fac parte din Secțiunea XVI și Capitolul 85 al Sistemului Armonizat și în consecință, se impunea aplicarea Regulii generale nr. 1 și a Notei nr. 3 a Secțiunii XVI, conform cărora, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile concepute pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite , alternative sau complementare, cu excepția dispozițiilor contrare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul.
Referitor la produsele de la pct. 1 A din procesul-verbal de control, s-a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere Notele explicative ale Sistemului Armonizat și anume, nota de excludere care prevede clasificarea acestor aparate la poziția 85.27, deoarece poziția 85.19 exclude aparatele de reproducere a sunetului combinate cu un receptor de radiodifuziune sau de televiziune (pozițiile 85.28 sau 85.28) și aparatele de înregistrate a sunetului combinate cu un aparat de radio difuziune sau de televiziune (pozițiile 85.27 sau 85.28). Față de raportul de expertiză care a constatat că funcția FM se află integrată în produs și nu în căști sau într-un alt dispozitiv auxiliar, recurenta a arătat că aceste produse nu pot fi clasificate la poziția tarifară 85.19, ci doar la codul 85.27.13.99.00.
Pentru produsele de la pct. 1 B din procesul – verbal de control , s-a considerat că în mod greșit instanța de fond și-a însușit opinia expertului că funcția principală a aparatelor este de stocare și reproducere a sunetelor și imaginilor, deși aceasta este în contradicție cu întregul conținut al expertizei, din care rezultă fără echivoc că funcția principală este aceea de stocare și reproducere a fișierelor video, ceea ce include în mod automat stocarea și reproducerea sunetelor.
Recurenta a învederat că opinia exprimată în cauză de expertul de specialitate nu poate întemeia concluzia de nelegalitate a actului de control, în condițiile în care bibliografia menționată nu cuprinde nici un document cu caracter oficial (act normativ, standard european adoptat de România în domeniul audiovizualului/multimedia/tehnologia informației) sau se referă la publicații anterioare apariției pe piață a produsului MP4 player.
Din acest motiv, s-a arătat că instanța de fond a menținut greșit încadrarea tarifară dată de intimată acestor produse la poziția 85.19 și nu a luat în considerare funcția lor principală, care este aceea de stocare și de reproducere a fișierelor video. Independent de aceasta , s-a arătat că și aparatele MP4 player au funcția Radio FM încorporată în produsul de bază și prin urmare, devine aplicabilă nota de excludere de la poziția 85.19, astfel că, în conformitate cu Regulile generale nr. 1 și nr. 6, încadrarea tarifară corectă este la poziția 85.21 „Aparate de înregistrare sau de reproducere videofonică, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice”.
În ceea ce privește modulatoarele FM de la pct. 1 C din procesul – verbal de control (care se prezintă la vămuire în pachete condiționate, împreună cu o telecomandă sau un cablu audio jack 3,5 mm), recurenta a susținut că întregul ansamblu are funcția de transmitere a semnalului audio către receptorul radio al autoturismului și în consecință, instanța de fond trebuia să aplice Regulile generale nr. 1 și 6, conform cărora clasificarea corectă este la poziția tarifară 85.25, reținută și de organele de control, iar încadrarea la nivel de subpoziție este codul tarifar 85.25.50.00.00.
În ultimul motiv de recurs, s-a arătat că la pronunțarea hotărârii atacate, instanța de fond a reținut în mod greșit clasificările cuprinse în informațiile tarifare obligatorii întocmite de alte state ale Uniunii Europene, deși acestea se referă la alte produse decât cele menționate în actul de control, omițând însă să analizeze informațiile tarifare obligatorii care au fost emise chiar pentru produsele respective de către autoritatea vamală română și care nu au fost contestate de societatea intimată.
Recursul este nefondat.
Procesul – verbal de control nr. 24.207/PACRPT/9 octombrie 2008 încheiat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj a avut ca obiect verificarea încadrării tarifare în cazul unui număr de 32 de operațiuni vamale de punere în liberă circulație efectuate de intimata .C. „VEs" S.R.L. în perioada 29 martie 2007 – 31 martie 2008 pentru produsele codificate pe facturi MP3 play, MP4 play și FM – Trans 02 – W, FM – Trans 03 – W, FM – Trans 04 – W, FM – Trans 1 GB – W.
Pentru toate aceste produse, organele de control au constatat că este greșită încadrarea tarifară la poziția 85.19 și au procedat la o nouă încadrare la pozițiile 85.27.85.21 și respectiv, 85.25, ceea ce a determinat recalcularea drepturilor de import și stabilirea unor obligații suplimentare în sumă de 1.066.239 lei, reprezentând taxe vamale, TVA și majorări de întârziere aferente taxelor respective.
Nelegalitatea procesului – verbal nr. 24.207/PACRPT/9 octombrie 2008 și a actelor ulterioare emise în baza constatărilor organelor de control a fost corect reținută de instanța de fond prin hotărârea de admitere a acțiunii în anulare formulată de societatea intimată.
În vederea determinării corecte a încadrării tarifare aplicabilă pentru produsele importate de intimata – reclamantă, instanța de fond a analizat documentația referitoare la caracteristicile tehnice și funcțiile acestor produse, concluziile experților tehnici desemnați în cauză în specialitatea electronică și în raport de întregul material probator administrat, a interpretat corect reglementările vamale interne și comunitare privind clasificarea celor 3 categorii de mărfuri pentru care organele vamale au stabilit în procesul – verbal de control un alt cod tarifar decât cel declarat și acceptat la data efectuării operațiunilor de import.
În declarațiile vamale de import întocmite de societatea intimată și pentru care s-a acordat liberul de vamă, toate cele trei categorii de produse au fost încadrate la poziția tarifară 85.19, care cuprinde aparate de înregistrate a sunetului, aparate de reproducere a sunetului și aparate de înregistrate și reproducere a sunetului.
Încadrarea la poziția tarifară 85.19 s-a efectuat cu respectarea Regulii 3 b din Regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor din anexa la Legea nr. 98/1996 pentru aderarea României la Convenția Internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 .
Conform principiului de încadrare cuprins în această regulă, produsele amestecate, articolele compuse din materii diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, a căror încadrare nu poate fi efectuată prin aplicarea regulii 3 a , sunt încadrate după materia sau articolul care le conferă caracterul esențial, atunci când este posibilă efectuarea acestei determinări.
Organele vamale au considerat în mod eronat că nu este aplicabilă regula de interpretare susmenționată față de notele explicative ale Sistemului armonizat , menționate la art. 48 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, motivând că acestea conțin note de excludere de la pozițiile 85.19 și 85.20 a mărfurilor importate de intimata – reclamantă.
Notele de excludere de la lit. d invocate de organele vamale prevăd că poziția 85.19 exclude aparatele de reproducerea sunetului combinate cu un receptor de radiodifuziune sau de televiziune (pozițiile 85.27 sau 85.28), iar poziția 85.20 exclude aparatele de înregistrate a sunetului combinate cu un aparat de radiodifuziune sau de televiziune (pozițiile 85.27 sau 85.28).
Instanța de fond a constatat corect că pentru mărfurile importate de intimata – reclamantă nu sunt aplicabile notele de excludere avute în vedere de organele vamale și a înlăturat întemeiat apărările formulate în acest sens prin întâmpinare.
Susținerile privind legalitatea încadrării tarifare efectuate de organele de control și implicit, a actelor administrative întocmite pentru recalcularea drepturilor de import aferente celor 32 de operațiuni vamale certificate, au fost invocate neîntemeiat în recurs și urmează a fi respinse.
Astfel, pentru categoria de produse MP3 player de la pct. 1 A din procesul – verbal de control instanța de fond a reținut corect că se impune aplicarea Regulii generale 3 b, care determină încadrarea tarifară 85.19.81.25 în raport de funcția lor principală.
Din expertizele tehnice efectuate în cauză rezultă că produsele având denumirea generală MP3 player îndeplinesc funcția de dispozitive electronice digitale de stocare și reproducere a sunetului, respectiv a datelor digitale stocate după forma sau modul de clasificare a fișierelor digitale, în care aceste date au fost codificate/formatate/stocate.
Încadrarea tarifară a acestor produse la poziția 85.27.13.99 a fost nelegal stabilită de organele vamale prin aplicarea Regulilor generale nr. 1 și nr. 6, care nu se întemeiază pe funcția principală a aparatelor, prevalând faptul că acestea nu se prezintă singure la vămuire, ci în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, împreună cu căști stereo.
Organele vamale au invocat de asemenea neîntemeiat ca argument pentru încadrarea tarifară efectuată prin procesul – verbal de control pct. 2 din Anexa Regulamentului (CE) nr. 400/2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată.
Aparatele electronice de la pct. 1 A al procesului – verbal de control se încadrează la pct. 1 al Anexei susmenționate , întrucât au ca element principal un microcontroller și nu un microprocesor sub formă de circuite integrate, cum rezultă din descrierea aparatelor menționate la pct. 2 din anexă la clasificarea 85.27.13.99.
Din concluziile exprimate în cauză de experții tehnici desemnați în specialitatea electronică, rezultă că diferența între un microcontroller și un microprocesor constă în primul rând în capacitatea fiecăruia de a procesa date și cum anume la procesează.
Având ca element principal un microcontroller, aparatele de la pct. 1 A din procesul – verbal de control funcționează ca o unitate logică de prelucrare a informației ; aceste aparate au cablu USB , manual de utilizare, convertor analogic – digital și compartiment pentru baterie, ceea ce reprezintă elementele specifice pentru aparatele de la pct. 1 din Anexa Regulamentului (CE) 400/2006 , astfel că nu corespund din punct de vedere tehnic și funcțional aparatelor descrise la pct. 2 din aceeași anexă pentru clasificarea 85.27.13.99.
Pentru produsele de la pct. 1 B din procesul verbal de control instanța de fond a reținut de asemenea în mod corect că se impune aplicarea Regulii 3b în raport de funcția lor principală de dispozitive electronice digitale de stocare și reproducere a sunetelor și imaginii, respectiv a datelor digitale stocate după forma sau modul de clasificare a fișierelor digitale în care aceste date au fost codificate/formatate/stocate.
Încadrarea efectuată de organele vamale la poziția 8521, cod TARIC 8521.90.00 în baza Regulilor generale nr. 1 și nr. 6 se dovedește a fi nelegală, întrucât și aceste produse cunoscute sub denumirea generică „MP4 player” au ca funcție principală reproducerea și înregistrarea sunetului, iar funcția video este numai una accesorie, care poate și să lipsească din compunerea produsului, conform ofertelor producătorului.
Regulamentul (CE) nr. 1056/2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura Combinată nu poate fi reținut ca temei pentru încadrare tarifară la codul TARIC 85.21.90.00, stabilită de organele de control, deoarece această clasificare cuprinsă la pct. 1 din anexa reglementării comunitare are ca obiect alte aparate decât cele importate de intimata – reclamantă și menționate la pct. 1B din procesul – verbal întocmit la 9 octombrie 2008.
Clasificarea 85.21.90.00 se referă la produse a căror funcție principală este aceea de reproducere videofonică, având o capacitate de stocare mai mare de 30 GB, de înregistrare 120 de ore video digitale sau de stocare până la 25.000 de fotografii, ceea ce nu corespunde caracteristicilor tehnice ale aparatelor importate de societatea – intimată, care au o capacitate de stocare de până la 2GB și funcția principală de reproducere și de înregistrate a sunetului.
Instanța de fond a constatat în mod corect și nelegalitatea încadrării la subpoziția 85.25.50.00, efectuate de organele de control în baza Regulilor generale nr. 1 și nr. 6 pentru produsele de la pct. 1 C din procesul – verbal nr. 24.207/PACRPT/9 octombrie 2008.
Expertizele tehnice efectuate în cauză au constatat și în cazul acestor aparate că funcția principală a ansamblului este aceea de reproducere a sunetului. Pentru aceste aparate, cunoscute sub denumirea generică de „FM transmitter”, unitatea sonoră de ieșire este un dispozitiv electronic de emisie în radio frecvență de putere mică și rază mică de propagare, astfel că nu există funcția de transmisie radiofonică sau de televiziune care definește produsele de la clasificarea 85.25.50.00, stabilită de organele de control.
Esențial pentru aparatele de la pct. 1 C din procesul – verbal este faptul că doar stochează informații, iar pentru reproducerea informației este necesar un receptor exterior, care nu este componentă a produsului.
Față de aceste elemente specifice aparatelor respective, se dovedesc a fi neîntemeiate susținerile din recurs privind existența unui aparat de radio încorporat în ansamblul modulatoarelor FM și pe cale de consecință, încadrarea lor la nivel de subpoziție la codul tarifar 85.25.50.00, prin aplicarea Regulii generale nr. 6.
În consecință, încadrarea tarifară a fost corect efectuată de intimata – reclamantă prin aplicarea Regulii generale 3b, în considerarea funcției principale a produselor importate, care deși sunt complexe și cuprind mai multe componente, sunt aparate de înregistrare și de reproducere a sunetelor și imaginilor, provenind din memory-stik-uri dezvoltate tehnologic.
Instanța de fond a constatat în mod judicios nelegalitatea actelor administrative atacate și față de neîndeplinirea condițiilor legale pentru exercitarea controlului vamal ulterior, întrucât la data celor 32 de operațiuni vamale s-a efectuat controlul documentelor , controlul fizic al mărfurilor și s-a acordat liberul de vamă după verificarea și validarea datelor de referință din declarațiile vamale de către organul vamal, iar după finalizarea importurilor nu s-au constatat neconcordanțe sau informații eronate privind aparatele electronice importate și încadrarea tarifară a acestora, care să justifice realizarea unei noi încadrări și recalcularea drepturilor de import aferente.
În acest sens, instanța de fond a considerat întemeiat că autoritățile vamale au adus atingere principiului securității juridice prin efectuarea controlului ulterior în alte condiții decât cele prevăzute de art. 78 alin. 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului de instituire a codului vamal comunitar. Conform acestei reglementări, atunci când revizuirea unei declarații sau un control ulterior indică faptul că dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații incomplete sau incorecte, autoritățile vamale trebuie să ia măsurile necesare pentru reglementarea situației, ținând seama de orice informație nouă de care dispun.
Susținerea din recurs privind lipsa de relevanță a informațiilor tarifare obligatorii întocmite de autoritățile vamale ale altor state din Uniunea Europeană pentru produse de natura celor importate de intimata – reclamantă va fi respinsă ca nefondată, întrucât instanța de fond a procedat corect la compararea acestora sub aspectul încadrării tarifare față de caracteristicile tehnice și funcțiile aparatelor electronice și de reglementarea vamală aplicabilă.
Informațiile tarifare obligatorii întocmite de autoritatea vamală română la solicitarea intimatei – reclamante și depuse la instanța de fond nu pot fi reținute în soluționarea cauzei, dat fiind că sunt ulterioare celor 32 de operațiuni de import care au făcut obiectul controlului și chiar, actelor administrative deduse judecății.
Pentru considerentele care au fost expuse, recursul a fost respins ca nefondat.