Procedura
de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite
în natură. Contestarea cuantumului despăgubirilor acordate prin
decizia emisă de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor
în lipsa contestării prealabile a raportului de evaluare. Consecințe.
Legea
nr. 247/2005, titlul VII
Cuprins pe materii: Drept administrativ
Indice alfabetic: Comisia
Centrală de Stabilire a Despăgubirilor
despăgubiri
aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură
Decizie
Raport de evaluare
Dispozițiile art. 16.12 -16.14 din H.G.
nr. 1095/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII
din Legea nr. 247/2005, stabilesc atât procedura realizării raportului de
evaluare, cât și a valorificării concluziilor acestuia, punând la
îndemâna persoanelor ce urmează a fi despăgubite o serie de
instrumente procedurale ce permit apărarea drepturilor și intereselor
lor legitime
În lipsa utilizării acestor instrumente
procedurale, în succesiunea și termenele prevăzute de lege, persoana
îndreptățită la despăgubiri nu poate contesta ulterior,
legalitatea deciziei emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor. Astfel, atâta timp cât raportul de evaluare ce a stat la
baza emiterii deciziei de acordare a despăgubirilor nu a fost contestat,
decizia prin care au fost valorificate concluziile acestui raport apare ca
legal emisă, autorității emitente neputându-i fi imputată
pasivitatea persoanei îndreptățite la acordarea despăgubirilor.
Decizia nr. 2711 din
12 mai 2011
Notă: în același sens, a se vedea decizia nr. 3574 din
21 iunie 2011
Prin cererea
înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Pitești -
Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,
reclamanta PV a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală
pentru Stabilirea Despăgubirilor, anularea în parte a deciziei
nr.l2308/FF/18.05.2010, emisă de pârâtă,în sensul că suma care i
se cuvine cu titlu de despăgubire este în cuantum de 1.320.700 lei și
nu de 566.700 lei așa cum în mod eronat a decis pârâta, precum și
obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea
cererii, reclamanta a susținut că suprafața de 1425 mp teren
situată în localitatea P, zona industrială ocupată de
construcția depozitului ICRTI, teren aferent și zona de
siguranță a căii ferate, nu a putut fi restituită în
natură, astfel că prin hotărârea nr.570/02.07.2008, Comisia
Județeană Argeș dispus acordarea de despăgubiri în favoarea
reclamantei.
Hotărârea
nr. 570/2008 a fost înaintată ANRP pentru emiterea deciziei, autoritate a
emis decizia nr.12308/FF/18.05.2010 reprezentând titlul de despăgubire,
pentru suma de 566.700 lei.
Reclamanta a
criticat suma astfel acordată, arătând că în cauză au fost
efectuate două rapoarte de evaluare în care s-au stabilit valori de
piață diferite, primul raport din 20.01.2010, stabilind valoarea de
1.320.700 lei, iar al doilea din 16.04.2010, luat în considerare de către
pârâtă, a determinat o valoare de 566.700 lei, incorect stabilită,
potrivit aprecierilor reclamantei.
Plângerea
prealabilă formulată de către reclamantă a rămas
fără răspuns.
Ulterior,
reclamanta a mai arătat că terenul în discuție este situat în
str. OD, cartier G, iar nu în str. NB, localitatea P.
Prin
întâmpinare, pârâta Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor a
solicitat respingerea cererii, în principal ca prematură, pentru lipsa
procedurii prealabile, și în subsidiar ca nefondată, arătându-se
că reclamanta nu a formulat obiecții la raportul de evaluare nr.l9491
/R/2010, în condițiile art.16.13 din H.G. nr.1095/2005, valoarea
despăgubirilor fiind corect stabilită.
Prin
sentința civilă nr. 254/F-CONT din data de 5 noiembrie 2010, Curtea
de Apel Pitești - Secția comercială, de contencios administrativ
și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de
către reclamanta PV, reținând următoarele:
-
prin hotărârea nr. 19/2006 a Comisiei
Locale de Fond Funciar P s-a menționat că în patrimoniul autoarei petentei PV s-a aflat suprafața totală de 150 de
ari, din care au fost cedați o parte în baza Decretul nr. 115/1959. Din
restul de 31 de ari, suprafața de 2309 mp a fost expropriată cu
Decretul nr.197/1968 pentru construcția depozitului ICRTI. Această
suprafață a format obiectul unui alt dosar înaintat
-
prin hotărârea Comisiei Județene
Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate nr. 570/2.07.2008, PV ca
moștenitor, a fost validată cu despăgubiri pentru terenul de
1.425 mp., care nu a putut fi restituit în natură.
-
dosarul a fost înaintat de către
autoritățile locale
- primul
raport de evaluare, întocmit cu menționarea amplasamentului concret al
terenului, în str. OD a relevat valoarea de piață estimată la
1.320.700 lei, la 14.01.2010.4
- pârâta a returnat
raportul către societatea de evaluatori, pentru
refacere, deoarece Primăria Municipiului P a transmis adresa
nr.14776/8.04.2010 prin care a arătat că suprafața de teren,
parte din cea deținută de autorii reclamantei, avea la data
preluării categoria de folsință
arabil, iar în prezent este intravilan, fiind ocupat de construcția
depozitului I.C.R.T.I., bloc de locuințe, zona aferentă acestuia,
conducte subterane și supraterane de interes public și
zona de siguranță a căii ferate. Amplasamentul în zona
depozitului I.C.R.T.I. a fost reținut încă din hotărârile
Comisiei locale și județene de fond funciar, astfel că adresa
sus menționată a realizat o schimbare de amplasament.
-
ca atare, a fost întocmit raportul de evaluare
din 16.04.2010 în care s-au reținut condițiile specifice terenului
(zonă industrială G, teren ocupat de depozit ICRTI și zona de
siguranță a căii ferate), care reduc valoarea terenului. Astfel,
raportul de evaluare din 20 aprilie
-
pe baza acestui raport de evaluare, a fost
emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor decizia nr.l2308/FF/18.05.2010, prin care s-a dispus
emiterea titlului de despăgubiri în cuantum de 566.700 lei, stabilită
prin raportul de evaluare.
Curtea a
constatat că evaluarea s-a făcut în raport cu ambele amplasamente
indicate de către reclamantă, în condițiile în care în fiecare
dintre rapoartele de evaluare (din 20.01.2010, respectiv din 16.04.2010) se
arată expres că este vorba despre: un teren situat în intravilanul
municipiului P, zona industrială G, str. O D, respectiv, zona
industrială G, teren ocupat de depozitul ICRTI și zona de
siguranță a căii ferate.
Prima
instanță a mai constatat că reclamanta a cunoscut și
amplasamentul dar și noua valoare de 566.700 lei, însă nu a
contestat-o, la 18.05.2010 fiind emisă decizia privind titlul de
despăgubire, care menționează această valoare.
Curtea a
arătat că, față de procedura prevăzută de art.
art.16.13 și 14 din H.G.nr.1095/2005, contestarea raportului nu se poate
face direct în fața instanței învestită cu soluționarea
contestației împotriva deciziei reprezentând titlul de despăgubire,
reclamanta având obligația de a formula obiecțiuni față de
cel de-al doilea raport de expertiză și de-a le înainta
instituției pârâte.
Împotriva
acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, reclamanta PV, solicitând
modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii cererii
sale și obligării pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor la emiterea deciziei de despăgubiri pentru suma de
1.320.700 lei, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 din
Codul de procedură civilă.
A
susținut că dispozițiile HG nr. 1095/2005 sunt norme cu valoare
de recomandare, nefiind prevăzută o decădere din drepturi a
solicitantului și nici condiționarea contestării deciziei de
despăgubire de formularea obiecțiunilor la raportul de evaluare.
Recursul este
nefondat, soluția pronunțată de Curtea de Apel Pitești -
Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal prin
sentința atacată fiind în acord cu probatoriul administrat și cu
dispozițiile legale incidente - Titlul VII (Capitolul I și V) din
Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniul proprietății și
justiției, precum și unele măsuri adiacente) și H.G. nr.
1095/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din
actul normativ menționat.
Dispozițiile
art. 16.12 - 16.14 din HG nr. 1095/2005 conturează atât procedura
realizării raportului de evaluare, cât și a valorificării
concluziilor acestuia, punând la îndemâna persoanelor ce urmează a fi
despăgubite o serie de instrumente procedurale ce permit apărarea
drepturilor și intereselor legitime.
Astfel,
după primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori
desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul
de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va
conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi
acordate titlurile de despăgubire.
Dacă
pentru întocmirea raportului de evaluare este necesară o lucrare Ia
fața locului, evaluatorul desemnat va convoca persoanele
îndreptățite să primească despăgubiri prin scrisoare
recomandată, cu confirmare de primire, arătând zilele și orele
când începe și continuă lucrarea. Convocarea va fi remisă
persoanei îndreptățite cu cel puțin 5 zile înaintea
efectuării lucrării de evaluare. La calculul termenului nu se
socotesc ziua primirii convocării și nici data stabilită pentru
efectuarea lucrării de evaluare. Confirmarea de primire va fi
alăturată lucrării evaluatorului.
Persoanele
îndreptățite să primească despăgubiri sunt obligate
să dea evaluatorului, la solicitarea acestuia, orice lămuriri în
legătură cu obiectul lucrării. Ele vor prezenta evaluatorului
orice înscrisuri pe care le posedă, de natură a furniza acestuia
informații privind valoarea imobilului obiect al lucrării.
La data
stabilită pentru efectuarea lucrării de evaluare și pe tot
parcursul desfășurării procedurii de specialitate, persoanele
îndreptățite solicitante pot fi asistate de un evaluator ales și
remunerat de către acestea. Dacă evaluatorii au păreri diferite,
lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a
fiecăruia.
Raportul de
evaluare al evaluatorului desemnat va fi comunicat de către acesta atât
Comisiei Centrale, cât și persoanelor îndreptățite solicitante.
în măsura în care acestea din urmă formulează obiecțiuni,
evaluatorul este dator să răspundă la acestea. Obiecțiunile
formulate și răspunsul la aceste obiecțiuni al evaluatorului
desemnat vor fi comunicate în mod obligatoriu și Comisiei Centrale.
Evaluatorii
desemnați sunt datori să se înfățișeze înaintea
Comisiei Centrale spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere.
Dacă
Comisia Centrală nu este lămurită prin evaluarea
făcută, poate decide efectuarea unei noi expertize.
În baza
raportului de evaluare prevăzut la pct. 16.12 și 16.13, Comisia
Centrală va proceda fie la
emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea
dosarului spre reevaluare.
Procedura
sus-menționată a fost respectată, în speță,
față de lipsa obiecțiunilor pârâta Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor fiind ținută a emite decizia
reprezentând titlul de despăgubire pentru valoarea stabilită prin
raportul de expertiză, raport refăcut în baza competențelor
acordate de lege instituției intimate.
În aceste
condiții, decizia contestată apare ca legal emisă, câtă
vreme autoritatea emitentă nu a fost sesizată, în termen util și
potrivit legii, cu privire la eventuale vicii ale evaluării valorificate
prin decizie.
Acesteia nu i
se poate imputa pasivitatea persoanei îndreptățite la primirea
despăgubirilor.
Pe de
altă parte, susținerile recurentei privind eroarea de amplasament
sunt contrazise de probele depuse chiar de aceasta la dosarul cauzei ce
confirmă amplasamentul terenului pentru care se solicită
despăgubirea în zona G, respectiv str. OD, fiind conform cu
amplasamentul luat în considerare de către raportul de evaluare contestat
și reflectat de ansamblul înscrisurilor depuse în cauză.
Același
amplasament este menționat și de raportul de evaluare din 27.01.2010,
necontestat în nici un fel de către recurentă, nici la primirea
raportului de expertiză și nici, inițial, prin cererea de
chemare în judecată.
In concluzie, recursul fiind nefondat, a fost respins.