Act administrativ. Acțiune în contencios administrativ. Termen de prescripție.

 

Legea nr. 554/2004, art. 11 alin. (5)

Decretul nr. 167/1958

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: Acțiune în anularea actului administrativ individual

                          Cerere de chemare în judecată. Introducere. Efecte

                          Termen de prescripție. Întrerupere

                       

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, termenul de 6 luni de introducere a acțiunii în anularea unui act administrativ individual este unul de prescripție și se calculează de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Ca termen de prescripție acest termen este susceptibil de întrerupere prin introducerea cererii de chemare în judecată, în condițiile prevăzute de art. 16 din Decretul nr. 167/1958, însă sub condiția ca cererea de chemare în judecată să aibă ca obiect chiar actul administrativ individual în legătură cu care s-a formulat plângerea prealabilă, iar nu un alt act administrativ.

I.C.C.J. , Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 856  din 4  martie 2008

 

Prin cererea adresată Curții de Apel Bacău MD a chemat în judecată Inspectoratul Școlar al Județului Neamț și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru ca instanța să dispună: anularea Ordinului 4156/1.06.2006 de eliberare din funcție emis de Ministerul Educației, obligarea Inspectoratului Școlar Neamț să solicite reintegrarea reclamantului în funcția de director al Colegiului Național „ȘM", obligarea M.E.C. să emită ordinul de reintegrare în funcție și plata drepturilor salariale.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că Inspectoratul Școlar Județean Neamț i-a acordat calificativul „nesatisfăcător" prin decizia nr.2833/23.12.2005, decizie pe care a atacat-o în instanță, iar prin decizia nr.312 din 3.05.2007 a Curții de Apei Bacău actul I.S.J. Neamț a fost anulat.

Reclamantul a precizat că, deși cauza privind anularea calificativului acordat se afla încă pe rolul instanței, Inspectoratul Școlar Județean Neamț a înaintat către M.E.C adresa nr.309/2006 în baza căreia s-a emis Ordinul 4156/1.06.2006 prin care a fost eliberat din funcția de director, ordin care face obiectul dosarului de fată.

Prin întâmpinarea formulată în dosar, Ministerul Educației Cercetării și Tineretului a invocat: excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, arătând că reclamantul nu s-a adresat autorității emitente, înainte de a se adresa instanței, pentru revocarea actului administrativ atacat și excepția tardivității formulării acțiunii, acțiunea fiind formulată cu depășirea termenului de un an, calculat de la data emiterii actului.

Aceleași excepții au fost invocate prin întâmpinare și de către Inspectoratul Școlar Județean Neamț.

Prin sentința civilă nr.123 din 1 octombrie 2007, a Curții de Apel Bacău, au fost respinse excepțiile invocate și a fost admisă în parte acțiunea, fiind respins capătul de cerere privind reintegrarea în funcția de director.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere că procedura prealabilă a fost îndeplinită de reclamant fiind depuse la dosar înscrisuri doveditoare în acest sens.

Cu privire la excepția de tardivitate invocată de pârâți , s-a reținut că în fapt a fost întrerupt cursul prescripției prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, până la soluționarea irevocabila a litigiului privind decizia nr. 2833/2005, de acordare a calificativului act ce a stat la baza emiterii ordinului de eliberare din funcție, astfel încât acțiunea reclamantului este exercitată înăuntrul termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele.

 I. In motivarea recursului său, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Neamț critică sentința ca netemeinică și nelegală arătând că:

-                 Instanța a respins în mod greșit excepția tardivității acțiunii - invocată de pârât - și a reținut că termenul de prescripție ar fi fost întrerupt pe perioada soluționării acțiunii din dosarul nr.390/32/ 2007 al Curții de Apel Bacău.

-                 Consideră recurentul că această concluzie este greșită întrucât în acel dosar reclamantul a solicitat anularea deciziei I.S.J. Neamț de stabilire a punctajului reclamantului pentru anul școlar 2004 - 2005, câtă vreme în cauza de fată el a solicitat anularea ordinului Ministerul Educației și Cercetării (M.E.C.) de eliberare din funcție.

-                 Potrivit Legii nr.554/2004, cererea prin care se solicită anularea unui act se introduce într-un termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, iar în speță MEC a răspuns plângerii prealabile a reclamantului la 14 iunie 2006, iar acțiunea a fost formulată după un an, la 14 iunie 2007.

II. Prin recursul său, pârâtul MEC reiterează excepția tardivității acțiunii, cu aceleași argumentate invocate de primul pârât - I.S.J. Neamț - în recursul său.

Recursul se fondează

1.          Conform dispozițiilor art.ll alin. (5) din Legea nr.554/2004, termenul de 6 luni de introducere a acțiunii în anularea unui act administrativ individual este unul de prescripție, și se calculează de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Fiind un termen de prescripție, el este susceptibil de întrerupere în condițiile prevăzute de dispozițiile art.16 din Decretul nr.167/1058.

În speță, instanța de fond a aplicat în mod greșit aceste dispoziții fără a observa că, pentru a opera în cauză, întreruperea prescripției trebuia să fie cauzată de introducerea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect chiar actul administrativ individual în legătură cu care s-a formulat plângerea prealabilă, iar nu un alt act administrativ.

Situația de fapt că cele două acte administrative au fost emise succesiv și sunt legate cauzal nu îndreptățește instanța să extindă cauzele de întrerupere a prescripției dincolo de cele menționate restrictiv de către legiuitor.

Nimic nu-1 împiedica pe reclamant ca, formulând acțiunea împotriva ordinului de eliberare din funcție în termenul de 6 luni de la primirea răspunsului la plângerea prealabilă, să solicite apoi suspendarea judecății, în temeiul art.244 pct.l C. proc.civ. până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de anulare a deciziei de stabilire a calificativului.

2.          Chiar dacă s-ar admite ipoteza că, în speță, trebuie aplicat termenul de 1 an prevăzut de dispozițiile art.ll alin. (2) din Legea nr.554/2004, iar „motivele temeinice" despre care menționează textul ar fi existența pe rolul instanței a acțiunii în anularea
deciziei nr.2833/23 decembrie 2005 a I.Ș.J. Neamț, se constată că reclamantului i-a fost comunicat ordinul de eliberare din funcție la 1 iunie 2006 iar acțiunea împotriva acestuia a fost depusă la Curtea de Apel București la 14 iunie 2007.

Așadar, termenul de decădere de un an a fost și el depășit, iar spre deosebire de cel de prescripție - de 6 luni - el nu este susceptibil de întrerupere ori suspendare.

Ca urmare, Curtea de fată, modificând în tot sentința, a respins acțiunea ca tardivă.