Act administrativ. Refuzul autorităţii publice de a aproba și plăti despăgubiri pentru daunele provocate de secetă. Legalitatea refuzului.
În conformitate cu dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 381/2002
privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale
în agricultură, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului
are obligaţia de a sesiza Guvernul, care în funcţie de calamităţile
naturale, precum și de mărimea zonei afectate, adoptă o hotărâre prin
care declară starea de calamitate naturală.
Secţia de contencios
administrativ, decizia nr.239 din 23 ianuarie 2004
Prin acţiunea formulată la 12 septembrie 2003, reclamanta Asociaţia Agricolă M., judeţul Vaslui a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului (M.A.A.P.M.) solicitând obligarea acestuia să revină asupra refuzului administrativ de a verifica și aproba sumele necesare pentru acordarea de despăgubiri pentru pagubele suferite ca urmare a fenomenului de secetă, în anul agricol 2003; recunoașterea dreptului de a fi despăgubită pentru daunele suferite, concretizate în producţia nerealizată la grâul de toamnă în valoare de 1.032.694.000 lei; obligarea pârâtului de a efectua de îndată plata și obligarea în solidar cu funcţionarii responsabili de acest refuz la plata de daune materiale în întârzierea rezolvării cererii.
In motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.381 din 13 iunie 2002 privind acordarea de despăgubiri în caz de calamitate naturală în agricultură a întocmit documentaţia necesară în vederea încasării daunelor provocate de seceta din vara anului 2003 care i-a compromis recolta de grâu de toamnă. Deși a solicitat M.A.A.P.M.în repetate rânduri să-și onoreze obligaţia de plată în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 381/2002, acesta a refuzat.
Curtea de Apel Iași a admis în parte acţiunea, în sensul că a recunoscut dreptul reclamantei de a fi despăgubită pentru daunele cauzate de secetă și a obligat M.A.A.P.M. la plata sumei de 1.032.694.000 lei. Prin aceeași sentinţă a fost respins capătul de cerere privind obligarea la daune materiale.
Instanţa a reţinut că reclamanta a făcut dovada calamităţii producţiei de grâu de toamnă și a întocmirii documentaţiei necesare de constatare și evaluare potrivit dispoziţiilor Legii nr. 381/2002. Totodată s-a reţinut refuzul nejustificat al MAAPM de a se conforma obligaţiei legale de plată a despăgubirilor.
Apreciind această hotărâre, ca fiind nelegală și netemeinică, MAAPM, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. (9) C. proc. civ. a declarat recurs, susţinând în esenţă că potrivit dispoziţiilor Legii nr. 381/2002, cât și Ordinului nr.419/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002, plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli se face numai după aprobarea hotărârii guvernului prin care zona respectivă este declarată calamitată. Cum în cauză o astfel de hotărâre nu a existat la momentul formulării acţiunii și nici ulterior, la momentul pronunţării sentinţei, soluţia de obligare la plată este vădit nelegală.
Recursul este fondat.
Prin acţiune, reclamanta a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a-i aproba și plăti sumele cuvenite cu titlu de despăgubire pentru daunele provocate de secetă concretizată în contravaloarea producţiei de grâu de toamnă.
Curtea de Apel Iași a admis acţiunea și a obligat pârâtul la plata despăgubirilor reţinând pur și simplu dreptul reclamantei la încasarea lor, faţă de paguba suferită ca urmare a calamitării producţiei de grâu.
Or, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 381/2002, privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, M.A.A.P.M are obligaţia de a sesiza Guvernul, care în funcţie de calamităţile naturale, precum și de mărimea zonei afectate, declară starea de calamitate naturală prin hotărâre. Adoptarea unei asemenea hotărâri reprezintă o condiţie esenţială fără de care nu se poate face plata despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 381/2002.
Cum în cauză s-a declarat stare de calamitate naturală în agricultură pentru cultura de grâu de toamnă, ce a cuprins judeţul Vaslui, prin H.G. nr. 1458 din 11 decembrie 2003, ulterior formulării pretenţiilor de către reclamantă și pronunţării hotărârii Curţii de Apel Iași, în mod greșit, s-a reţinut refuzul nejustificat al M.A.A.P.M. de a aproba și plăti despăgubirile solicitate de reclamantă.
De altfel, nu numai că nu s-a dovedit acest refuz, dar așa cum rezultă din adresa Direcţiei Agricole Vaslui nr. 23/7 ianuarie 2004, nu s-a contestat nici un moment documentaţia depusă de reclamantă privind evaluarea pagubelor, confirmându-se dreptul acesteia de a încasa despăgubirile după alocarea sumelor de la buget.
Astfel fiind, s-a admis recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, s-a casat sentinţa atacată și pe fond, s-a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca nefondată.