Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 418 din 15 octombrie 2002 a Tribunalului Galați, inculpatul A.G. a fost condamnat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.
Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 8 februarie 2002 la zi, a dispus confiscarea în baza art. 198 lit. a) C. pen., a cantității de 1,900 kg canabis și a obligat pe inculpat la 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut în fapt că, în cursul anului 2000, inculpatul A.G. a intrat în relații de concubinaj cu inculpata N.A., de cetățenie moldoveancă (condamnată în cauză), care împreună cu fiul său I.A., au adus la locuința inculpatului printre altele și o sacoșă cu 1,900 kg canabis în vederea valorificării.
Inculpații în perioada următoare au căutat cumpărători dar nu au găsit, iar cu ocazia percheziției domiciliare din 18 ianuarie 2000 cantitatea menționată de canabis, a fost ridicată de la locuința inculpatului, de lucrătorii de poliție.
Prin decizia penală nr. 58 din 4 februarie 2003 a Curții de Apel Galați s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de cei doi inculpați.
Împotriva acestei decizii inculpatul A.G. a declarat recurs solicitând prin apărătorul său reducerea pedepsei, iar personal a susținut că nu este vinovat, temeiuri de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 și 18 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului și de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei comise.
În declarațiile date, inculpata N.A. a recunoscut că a deținut la locuința concubinului său inculpatul A.G., cantitatea menționată de canabis, și împreună cu acesta a încercat să o valorifice.
Declarațiile acesteia se coroborează cu declarațiile martorilor C.G. și B.P. pe care inculpatul A.G. în luna ianuarie 2000 i-a întrebat dacă îi pot recomanda persoane care să cumpere droguri, având asupra sa o sacoșă din plastic din care le-a arătat o substanță asemănătoare tutunului, acești martori refuzând să cumpere substanța oferită spre vânzare.
Prin urmare, corect s-a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii.
Referitor la pedeapsa aplicată, instanțele au avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., în care sens, au ținut seama de gradul concret de pericol social al infracțiunii comise și persoana inculpatului (cu antecedente penale), astfel că pedeapsa stabilită, orientată spre limita minimă prevăzută de lege, este necesară pentru reeducarea sa și prevenirea comiterii altor infracțiuni.
În consecință, pentru motivele expuse, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, iar din pedeapsă să se deducă durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.G. împotriva deciziei penale nr. 58/ A din 4 februarie 2003 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 8 februarie 2002, la 28 mai 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2003.