Practici anticoncurenţiale. Decizia Consiliului Concurenţei privitoare la legalitatea introducerii criteriului preţ pe piaţa manualelor școlare pentru învăţământul liceal. Competenţa Consiliului concurenţei. Nerestricţionarea concurenţei. Poziţie de monopol. Preţ de dumping. Condiţii
Legea nr. 21/1996, art.9
Concurenţa nu este restricţionată
prin introducerea, în cadrul procedurii de evaluare a manualelor școlare pentru
liceu, alături de criteriile de calitate, a criteriului preţ, căruia i s-a
acordat o pondere de 40% din punctajul total de 100 de puncte.
Pentru dobândirea poziţiei de monopol, agentul economic ofertant trebuie să se
afle într-o poziţie dominantă pe piaţa relevantă. În cazul în care nu se poate
reţine poziţia dominantă a unui agent pe piaţă, nu se pune problema stabilirii
unor preţuri de ruinare.
Consiliul Concurenţei nu se poate pronunţa asupra legalităţii introducerii
criteriului preţ din perspectiva legislaţiei achiziţiilor publice.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 4144 din
25 noiembrie 2003)
Reclamanta Asociaţia Editurilor cu Profil Pedagogic a chemat în judecată Consiliul Concurenţei, solicitând anularea deciziei nr.256 din 28 iunie 2002, emisă de pârât ca urmare a plângerii formulate de asociaţie, privind intervenţia Ministerului Educaţiei și Cercetării pe piaţa manualelor școlare pentru învăţământul liceal și obligarea pârâtului să dispună efectuarea de investigaţii în privinţa imixtiunii MEC pe piaţa manualelor școlare de liceu, prin Ordinul nr.3229 din 25 februarie 2002 și Ordinul 3382 din 19 martie 2002.
Reclamanta a arătat că prin ordinele contestate, MEC a intervenit în cadrul procedurii de evaluare a manualelor școlare pentru învăţământul liceal, prin introducerea alături de criteriile de calitate, a unui criteriu suplimentar, cu o pondere de 40% din punctajul total de 100 puncte. Prin cele două ordine, MEC a înlăturat competiţia liberă și reală de pe piaţă, în favoarea unor ofertanţi care recurg la practici anticoncurenţiale, în încercarea de a monopoliza piaţa manualelor școlare.
Curtea de Apel București, Secţia de contencios administrativ a respins acţiunea.
Reclamanta a declarat recurs, susţinând, în esenţă că, aceasta cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, hotărârea pronunţată fiind lipsită de temei legal, întrucât prin ordinele criticate, MEC a încălcat dispoziţiile imperative ale Legii nr.21/1996.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art.9 din Legea concurenţei nr.21/1996 sunt interzise orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special:
a) să ia decizii care limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;
b) să stabilească condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.
Conform art.2 alin.(1) lit.”b” din același act normativ, dispoziţiile acestei legi se aplică actelor și faptelor care au sau pot cere ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârșite de organele administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de plăţi, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
Recurenta-reclamantă a solicitat Consiliului Concurenţei declanșarea unei investigaţii, întemeindu-și cererea pe dispoziţiile mai sus enunţate.
In mod corect, instanţa de fond a reţinut că pârâtul Consiliul Concurenţei nu este competent să se pronunţe asupra unor aspecte care nu pot fi considerate practici anticoncurenţiale, cum ar fi decizia Ministerului Educaţiei și Cercetării de a aplica legislaţia achiziţiilor publice, această procedură nefiind interzisă de nici o prevedere legală. Totodată, aspectul sesizat referitor la nerespectarea procedurii prin care se prevede declararea a 3 câștigători pentru fiecare disciplină poate fi contestat pe calea prevăzută de legislaţia privind achiziţiile publice.
In consecinţă, Consiliul concurenţei nu se poate pronunţa asupra legalităţii introducerii criteriului preţ din perspectiva legislaţiei achiziţiilor publice.
Consiliul Concurenţei a analizat dacă introducerea criteriului preţ de către Ministerul Educaţiei și Cercetării la evaluarea manualelor școlare pentru învăţământul liceal este de natură să restricţioneze concurenţa între agenţii economici aflaţi pe piaţa relevantă. Ponderea cea mai mare, de 60 de puncte, o are criteriul calităţii, faţă de 40 puncte acordate pentru criteriul preţ.
Recurenta-reclamantă a contestat numai punctajul minim aplicat la preţ, care nu face să fie aprobate ofertele de preţuri mai mari de 33% faţă de oferta câștigătoare, cu preţul cel mai mic. Prin această măsură nu se poate considera că a fost restricţionată concurenţa, intervalul dintre punctajul maxim și cel minim între 40, și 30 de puncte, permiţând manifestarea concurenţei prin preţ a ofertelor comparabile din punct de vedere al calităţii.
În consecinţă, nu poate fi reţinută susţinerea recurentei privitor la încălcarea prevederilor art.9 din Legea nr.21/1996.
Recurenta–reclamantă a solicitat deschiderea unei investigaţii, faţă de „încălcarea de către MEC a dispoziţiilor art.2 alin(1) lit.”b” și art.9 din Legea nr.21/1996, ceea ce este imposibil din punct de vedere procedural.
La art.40 din Legea concurenţei sunt prevăzute expres cazurile în care Consiliul Concurenţei poate deschide o investigaţie, și anume, cazurile în care consideră că există o posibilă încălcare a prevederilor art.5,6,13 și 16 din Legea nr.21/1996 și nu cu privire la încălcarea art.2 (alin.1) lit.(b) și art.9 din lege.
Art.27 al legii, care stabilește atribuţiile Consiliului Concurenţei prevede la lit.a): „ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art.5,6,13 și 16, constatate în urma investigaţiilor efectuate”. De asemenea, măsurile pe care Consiliul Concurenţei le poate lua în cazul săvârșirii unor practici anticoncurenţiale sunt cele prevăzute la art.50 și 51 ale legii.
Cu privire la afirmaţiile recurentei-reclamante referitoare la posibila încălcare a art.6 din Legea nr.21/1996 de către agenţii economici ofertanţi, care în opinia sa, ar participa cu oferte sub costul de producţie (preţuri de dumping), acestea nu pot fi reţinute, deoarece în speţă nu este o vânzare la export.
In ce privește posibila încălcare a prevederilor art.6 lit. f al legii, condiţia prealabilă este ca agentul economic ofertant să se afle într-o poziţie dominantă pe piaţa relevantă.
In cazurile prezentate nu s-a putut reţine poziţia dominantă a unui agent pe piaţa manualelor școlare pentru liceu și pe cale de consecinţă, nu s-a pus problema stabilirii unor preţuri de ruinare.
De asemenea, sunt nefondate afirmaţiile recurentei cu privire la conferirea poziţiei de „monopol” pe piaţa produsului, reprezentată de un anumit ofertant, în speţă manualul de engleză pentru clasa XI-a, pentru o singură editură din cele opt care au făcut oferte.
Agenţii economici au concurat la momentul selectării ofertelor, conform procedurii stabilite de MEC. Faptul că o singură ofertă a fost declarată câștigătoare, deși reglementările prevedeau ca necesară declararea a 3 câștigători, trebuia contestat pe calea de atac prevăzută de legislaţia privind achiziţiile publice.
Aceste aspecte nu sunt de natură să demonstreze că procedura MEC restricţionează concurenţa. Consiliul Concurenţei nu are atribuţii în vederea analizei respectării legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice.
Pentru argumentele mai sus arătate, recursul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat.