Recurs declarat împotriva unui act administrativ-jurisdicţional. Termenul de recurs al actului administrativ-jurisdicţional. Tardivitate
Legea nr. 21/1996, art.60 alin.5
Legea nr. 29/1990, art.4
C. proc. civ., art.302
Conform art. 4 din Legea
nr. 29/1990, actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate cu recurs,
după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale, în termen de 15 zile de la
comunicare.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr.4404 din
4 decembrie 2003)
S.C. „LC” S.R.L. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 77 din 3 martie 2003 emisă de Comisia Consiliului Concurenţei prin care a fost individualizată sancţiunea, fiindu-i aplicată o amendă de 20.000.000 lei, la Președintele Consiliului Concurenţei.
În urma analizei contestaţiei, Președintele Consiliului Concurenţei a decis prin Decizia nr. 169 din 24 martie 2003 respingerea contestaţiei și menţinerea deciziei nr. 77/2003.
Împotriva acestei decizii cu nr. 169 din 24 martie 2003, reclamanta S.C. „LC” S.R.L. a declarat recurs, criticând soluţia Președintelui Consiliului Concurenţei ca fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii. În acest sens, a precizat că recurenta nu a determinat eliminarea sau denaturarea concurenţei, nu a obligat clienţii la semnarea unor angajamente, iar aplicarea sancţiunii este prescrisă în raport de dispoziţiile art. 13 pct. 1 din O.G. nr. 2/2002.
Curtea, în prealabil analizei motivelor de casare, constată că recursul este tardiv declarat.
Așa cum rezultă din actele de la dosar, decizia nr. 169/din 24 martie 2003 emisă de Președintele Consiliului Concurenţei a fost comunicată recurentei la 5 mai 2003 cu reclamaţia nr. 2132/5 mai 2003.
Potrivit prevederilor art. 60 alin. 5 din Legea nr. 21/1996 a concurenţei, Deciziile Președintelui Consiliului Concurenţei pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, Secţia contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare, ori recursul s-a depus la 19 iunie 2003 direct la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, fiind supus prevederilor art. 302 C. proc. civ., dar restituit recurentei care a înaintat recursul instanţei a cărei hotărâre o critică la 30 iunie 2003 - fila 11.
Analiza acestor acte demonstrează că la 1 iunie 2003 când a redactat și datat recursul, recurenta primise comunicarea Deciziei 169/2003, iar declararea acestuia și depunerea la Consiliul Concurenţei s-a făcut la 30 iunie 2003, fiind înregistrat la nr. RG 1926 din 7 iulie 2003, deci cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege.
Este de precizat că activitatea de control cu caracter contencios realizată de Președintele Consiliului Concurenţei se finalizează prin emiterea unui act cu caracter jurisdicţional, iar Legea 29/1990 consacră regula atacării în faţa instanţelor judecătorești de contencios administrativ, mai exact cu recurs la secţia de contencios administrativ și a actelor administrativ-jurisdicţionale, după epuizarea căilor prevăzute de lege.
În acest sens este și prevederea din art. 60 alin. 5 din Legea 21/1996 care stipulează că Decizia Președintelui Consiliului Concurenţei poate fi atacată în faţa secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie în termen de 15 zile de la comunicare.
Și Legea contenciosului administrativ stabilește că actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale, în termen de 15 zile de la comunicare, prevedere cuprinsă în art. 4 din Legea nr. 29/1990.
În raport de considerentele expuse, Curtea constată că recurenta a primit
comunicarea la 5 mai 2003, iar recursul a fost depus la instanţa a cărei
hotărâre se critică la 30 iunie 2003, astfel că recursul este tardiv declarat.
Aceeași soluţie se impune și în cazul în care recurenta ar pretinde că a depus
recursul din eroare la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie în data de 19 iunie
2003, termenul de 15 zile fiind depășit și în această teză.
Recursul a fost respins ca tardiv.