Asupra recursului în anulare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 709 din 6 iunie 2000 a Judecătoriei Sectorului 2 București, a fost condamnată, printre alții, inculpata C.G. la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de gestionare frauduloasă, prevăzută de art. 214 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Sub aspectul laturii civile, inculpata a fost obligată la plata sumei de 74.966.307 lei despăgubiri civile către partea civilă Asociația de locatari bloc 10.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
Inculpata C.G. a îndeplinit funcția de administrator la Asociația de locatari a blocului nr. 10, în intervalul 1 mai 1996 – 31 mai 1997, perioadă în care a încasat de la locatari taxele aferente serviciilor prestate de furnizorii R.A.D.E.T. și R.G.A.B. S-a mai reținut că, deși a încasat sumele, nu le-a depus la casieriile furnizorilor, aducând o pagubă Asociației de locatari în sumă de 74.966.307 lei, din care 21.418.945 lei sumă nedepusă și 53.547.362 lei penalități de întârziere.
Tribunalul București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 471 din 23 martie 2001, a respins apelul declarat de inculpată, iar Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 832 din 12 iunie 2001, a respins recursul formulat de C.G.
Împotriva acestor hotărâri, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare în temeiul art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., învederând că faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică în infracțiunea de gestiune frauduloasă, în loc de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 2151 alin. (1) C. pen., însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, constituie infracțiunea de delapidare. Pe de altă parte, conform art. 147 alin. (1) din același cod, prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145, iar în alin. (2) al aceluiași articol, se prevede că prin funcționar se înțelege persoana menționată în alin. (1), precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alinat. Așadar, conform art. 2151 C. pen., subiect activ al infracțiunii de delapidare poate fi orice funcționar, nu numai funcționarul public.
În speță, inculpata a îndeplinit calitatea de funcționar în sensul art. 147 alin. (2) teza ultimă C. pen., întrucât a exercitat o însărcinare în serviciul Asociației de locatari (persoană juridică), ea având atribuția de încasare a sumelor de bani care reprezentau cotele de întreținere și fondul de rulment, de achitare a obligațiilor către furnizorii asociației. Calitatea de salariat, impusă de asemenea de art. 147 alin. (2) C. pen., este și ea îndeplinită, deoarece inculpata a primit o plată în schimbul prestației sale.
În cauză, fiind îndeplinită calitatea de funcționar a inculpatei, care gestionând fondurile unei persoane juridice, alta decât cea prevăzută de art. 147 alin. (1), cu referire la art. 145 C. pen., și-a însușit în interes propriu suma de 21.418.945 lei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare.
În consecință, conform art. 334 C. proc. pen., se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 214 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) în art. 2151 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text în baza căruia inculpata va fi condamnată. La dozarea pedepsei urmează a se ține seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv de pericolul social concret al faptei comise, pericol dedus din modul în care s-a derulat activitatea infracțională, din cuantumul prejudiciului cauzat precum și din consecințele infracțiunii (neachitarea facturilor a determinat întreruperea furnizării de apă și energie termică, ceea ce a avut repercursiuni asupra locatarilor). Totodată, la dozarea pedepsei se va ține seama și de persoana inculpatei, care nu are antecedente penale și ca cooperat cu organele de urmărire penală și cu instanța.
În raport de aceste elemente de circumstanțiere ale faptei și făptuitoarei conduc la concluzia că o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de textul sancționator este de natură să asigure realizarea scopului coercitiv și preventiv educativ al sancțiunii.
Ca atare, recursul în anulare va fi admis, se vor casa hotărârile recurate numai cu privire la încadrarea juridică a faptei comise de inculpată și la aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., dispoziție care va fi înlăturată.
Întrucât pedeapsa ce se va aplica în temeiul art. 2151 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., intră sub incidența Legii nr. 543/2002 urmează a constata grațiată integral și condiționat această pedeapsă.
Se va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 7 din legea mai sus menționată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr. 709 din 6 iunie 2000 a Judecătoriei sector 3 București, deciziei penale nr. 471 din 23 martie 2001 a Tribunalului București, secția II penală și deciziei nr. 832 din 12 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe intimata inculpată C.G.
Casează hotărârile pronunțate numai cu privire la încadrarea juridică a faptei și la aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., dispoziție pe care o înlătură.
Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea, prevăzută de art. 214 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea, prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text în baza căruia condamnă pe inculpată la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 1 și art. 8 din Legea nr. 543/2002, constată grațiată integral și condiționat pedeapsa aplicată.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 mai 2003.